Photo by Liam Tucker

“Violenta in familie reprezinta orice act sau actiune fizica sau verbala savarsita cu intentie de catre un membru de familie impotriva altui membru al aceleiasi familii, care provoaca o suferinta fizica, psihica, sexuala sau un prejudiciu material. In sensul legii, prin membru de familie se intelege sotul, ruda apropiata si persoanele care au stabilite relatii asemanatoare acelora dintre soti sau dintre parinti si copil, dovedite pe baza anchetei sociale. Constituie, de asemenea, violenta in familie impiedicarea femeii de a-si exercita drepturile si libertatile fundamentale.” Legea 217/2003

Terapia prin arta (art terapia) este una din formele de psihoterapie folosite cu succes in adaposturi, atat in terapia femeilor cat si a copiilor ce au trecut prin violenta domestica. In cazul violentei, scopul terapiei prin arta este acela de a oferi ajutor, de a incuraja si a intari, dar si de a valida capacitatile de parinte ale mamei.

Terapia prin arta (art terapia) este o modalitate non-verbala, de multe ori mai putin amenintatoare decat terapie verbala clasica, ce ofera victimelor violentei domestice posibilitatea de a "vorbi" despre experienta lor dureroasa. De asemenea, este o forma de terapie foarte potrivita copiilor mici datorita abilitatilor verbale limitate ale acestora.

In general mamele ce ajung in adapost in urma unui episod violent vin insotite de copii. Desi uneori violenta nu a fost indreptatea impotriva copilului, deseori are efect asupra sa. Acesta se simte deseori confuz, ii e teama, frica, este nervos, are deseori trairi ambivalente (ii lipseste tatal si este ingrijorat pentru mama). In plus, a merge intr-un adapost este deseori o schimbare foarte mare pentru copii. Acestia parasesc mediul cunoscut, casa, celalalt parinte, lucrurile lor, jucarii, jocuri, prieteni, uneori scoala sau orasul in care locuiau, schimbare ce poate genera uneori o trauma. De aceea, ca interventie de urgenta este necesara inceperea terapiei atat a mamei cat si a copilului cat mai repede.

Copilul si mama vor primi terapie individuala sau diadica in functie de situatie si varsta copilului si/sau terapie de grup in incercarea de ai sustine si ai ajuta sa identifice si sa isi exprime trairile. In cadrul terapiei vor putea vorbi despre lucrurile ce se petrec sau s-au petrecut in familie putand fi astfel evaluate nevoile si grijile lor. Terapia va inlesni adaptarea la noua stare de fapt, viata in adapost, cu tot ce implica aceasta.

Este deosebit de important, atat pentru mama cat si pentru copii, sa primeasca atat asistenta de scurta durata, interventii de criza, cat si terapie de lunga durata. Interventiile in perioada de criza au capacitatea de a diminua semnificativ stresul emotional si angoasa. O buna intelegere de catre terapeuti a valorii , metodelor si importantei acestor interventii joaca un rol vital in perioada de criza. Femeile ajunse in adapost sunt de obicei foarte motivate in perioda de criza sau post-criza sa ia masuri, sa schimbe lucrurile din viata lor si de aceea interventia cat mai rapida este absolut necesara.

Exista o multitudine de tehnici si activitati ce pot fi folosite atat in perioada de criza cat si in cea de post-criza, atat cu mamele cat si cu copiii lor. Consider ca unul din scopurile interventiilor post-criza este incercarea de intarire a relatiei dintre mama-copil fapt pentru care este deosebit de importanta activitatea impreuna. Relatia mama-copil joaca un rol important in luarea deciziei ulterioare privind viata celor doi dupa perioada petrecuta in adapost.

Activitatea artistica descrisa mai jos este foarte potrivita pentru intarirea relatiei mama-copil putand fi folosita in interventia post-criza.

Colaj de arta abstracta

Varsta copilului: 9 luni - prescolari, scolari

Materiale necesare: coala de hartie autoadeziva, hartie creponata de diferite culori, sticlute (borcanase) cu capac cu gauri, nisip colorat, condimente pulbere de diferite culori, sclipici, carioci

Indicatii

Se indeparteaza foaia ce acopera lipiciul foii autocolante. Se pot lipi pe foaia autocolanta bucatele de hartie creponata sau se pot presara nisip colorat, condimente sau sclipici dupa dorinta. Nisipul presarat (condimente, sclipici) poate fi aranjat cu mana pentru a se lipi mai bine.

*Se vor da cel putin 2 sticlute cu nisip, condimente sau sclipici.

Semnificatia simbolica

Obiectele lipite de cei doi sunt un simbol al atasamentului si al legaturii mama- copil. Activitatea incurajeaza parintele sa ”urmareasca” copilul, sa-i repete miscarile, actiunile si nu in ultimul rand sa il incurajeze si sa comunice cu el. A lucra impreuna, unul langa altul, are de obicei un efect pozitiv. Daca varsta copilului permite, aceasta activitate poate fi continuata cu discutia despre cauza si efect.

  Photo by bady qb

"Terapeutul prin arta (art terapeutul), indiferent de abordarea teoretica, populatia tintă sau practica, exercita o influenta enorma asupra naturii intalnirii terapeutice prin simpla decizie a materialelor pe care trebuie sa le furnizeze clientilor si a ghidarii clientilor in utilizarea acestor materiale" Moon, 2002

Materialele poarta in ele semnificatii ale vietii personale, culturale sau politice ce este intr-o continua schimbare. Cu aceasta idee in minte si tinand cont de raspunderea etica fata de client, terapeutii prin arta folosesc materiale si media pe care au obligatia etica de a le cunoaste, de a le stii beneficiile si riscurile.

Cunoasterea materialelor, a proprietatilor, a beneficiilor si a riscurilor, dar si a modului in care ii antrenam si ii ghidam pe clienti in folosirea lor nu ar trebui privite ca un simplu proces de scurta durata. Educarea continua, o baza solida de cunostiinte in si despre folosirea materialelor sunt absolut necesare. Aceasta a fost si va fi una dintre marile diferente intre terapeutii prin arta si alti profesionisti ce lucreaza in terapie sau sanatate mintala si care folosesc arta in activitatea lor.

Uneori terapeutii prin arta (art terapeutii) se concentreaza in mod special pe felul in care clientul interactioneaza sau foloseste proprietatile materialelor de arta deoarece aceasta interactie reflecta aspecte ale starii de sanatate mintala a clientului. Interactia cu materialele este cel mai important si valoros aspect al evaluarii in terapia prin arta (art terapiei). Interactia cu materialul, experienta determinata de aceasta si produsul final formeaza un intreg. Modul in care materialele sunt folosite influenteaza procesul de arta si produsul final.

Cunoasterea proprietatilor materialelor permite art terapeutului alegerea si folosirea acestora pentru a atinge scopul dorit. De asemenea, cunoastere proprietatilor va permite terapeutului sa observe pattern-urile in folosirea anumitor materiale, pattern-uri ale produsului final si al interactiei cu media de arta. Pattern-urile interactiei se pot observa in miscare si tempo-ul ei, dinamica, folosirea spatiului, presiunea aplicata, linii, forme sau repetitii ale acestora.

Terapeutii prin arta (art terapeuti) folosesc proprietatile materialelor pentru a obtine cat mai multe informatii despre client. Interactia cu materialele ofera informatii despre respectul de sine al clientului, perfectionism, nevoia sa de control, rigiditatea, capacitatea sa de a face fata emotiilor negative, anxietatii sau agitatiei. Clientii pot exprima curiozitate, nervozitate sau retinere in fata anumitor materiale. De multe ori, terapie prin arta (art terapia)  este prima oportunitate de explorare a materialelor pe care clientii adulti o au dupa o perioada lunga te timp, iar procesul deseori le poate aminteste de copilariei.

Functia de auto-explorare care se desfasoara in psihoterapie cu ajutorul cuvintelor are un spatiu suplimentar in art terapie atunci cand auto-explorarea pacientului are loc prin intermediul materialelor de arta. In timpul procesului creativ, clientul creeaza o lume noua pentru el insusi (Wadeson, 1987), in care poate examina reflectiile lumii sale interioare: impulsuri , dorinte si emoții (Dalley, 1987).

In interactia cu materialul sunt mereu prezente si se tine cont de trei caracteristici: nevoia de structura si control (preferarea materialelor cu un grad mare de control, reversibile), nevoia si deschiderea pentru a incerca lucruri noi ( a da vechiului o alta utilizare prin interactia diferita cu media cunoscuta) si abilitatea clientului de a reflecta, de a vedea produsul ca un rezultat al modului in care a fost facut, o reflectie a modului subiectiv de functionare.

Fiecare material folosit in terapia prin arta (art terapie) are un potential unic si permite folosirea sa intr-o multitudine de modalitati diferite conform calitatiilor sale.

Exista o multitudine de clasificari ale materialelor in functie de calitati, potential sau limitari, produs final (produs 2D sau 3D), dar si a proceselor psihologice pe care le pot declansa, sustine sau limita (transfer, regresie). Astfel putem vorbi despre materiale moi sau tari, fluide sau solide, mari sau mici, netede sau cu asperitati, tactile sau tangibile, usor sau greu de folosit, regresive sau cu grad mare de control, care incurajeaza sau nu implicarea emotionala etc.

Materiale sunt impartite de unii autori in doua mari categorii in functie de capacitatea acestora de a determina un raspuns emotional sau nevoia de control. Materialele cu un grad ridicat de control determina in general o experienta cognitiva, pe cand cele cu un grad mai mic o experienta preponderent afectiva.

Alti autori clasifica materialele in functie de patru parametri: kinestezic - senzorial, perceptual - afectiv, cognitiv - simbolic si creativ. Astfel materialele sunt privite in functie de energia eliberata, experienta subiectiva din timpul folosirii lor, emotiile aparute in urma interactiunii cu materialul, nivelul simbolic sau intuitiv si operatiile analitice determinate.

"Limba vorbită" in sala de terapie este alcatuita din materiale si culori prin intermediul carora se pot obtine perspective ale psihicului clientului. Dialogul, realizat prin intermediul materialelor și culorilor, ajuta clientul sa intalneasca, sa creasca, sa rezolve, sa descopere si sa se familiarizeze cu experientele interioare (Moon, 2010)

Creatia cu materiale de arta poate fi conceptualizată ca un spatiu de joc creativ in arta, in care pacientii pot deveni in mod activ familiarizati si explorati (Mallinckrodt et al., 2005).

Photo by Mike Petrucci

 Photo by Nathaniel Shuman

Gheață

                             Einat Foghel-Levin
                       *traducere libera

El ma atinge,

Si eu simt cum copilaria mea se sfarseste,

Mi se scurge printre degetele inghetate care nu pot sa exprime gheața ce apare in mine,

Gheata care o sa imi acopere tot corpul, inauntru si in afara

Gheata care o sa imi ia ani sa o sparg.

[...]

Gheata ce imi ingheata tot corpul

Cand atingerea pare putin diferita,

Si nu e cu intentie, e doar o gresala,

Dar nu conteaza, pentru ca din nou am 14 ani.

Stau langa un ecran si simt un om mare care se apropie de mine si sunetul a ceva ce se deschide.

Si in momentul in care se deschide, ceva in mine se inchide.

Chiar si o fata de 14 ani stie ca pentru totdeauna va fi ceva rece in ea,

Si inima mea nu va mai fi la fel.

[....]

Sunt o femei fara copilarie si nu sunt singura

Sunt inca multe ca mine in lume.

Asa ca data viitoare cand intalniti una ca ea,

Doar spuneti-i ca sunteti cu ea.

Imbratisati-o puternic, doar daca va da voie,

Si doar intelegeti, va rog, ca daca nu va imbratiseaza inapoi

Nu e pentru ca nu vrea, este pentru ca gheata asta este ca un zid.

Sper ca intr-o zi voi sparge aceasta gheata si o sa incep de la inceput.

[...]