tag:blogger.com,1999:blog-61801268260544115062024-03-28T01:52:42.533+02:00Terapie prin artaTerapia prin arta are la baza ideea ca orice persoana are capacitatea latenta de a-si proiecta conflictele interne intr-o forma vizuala ce permite ulterior verbalizarea lor. Procesul crearii de arta permite un dialog cu sine, iar concluziile dialogului pot deveni o declaratie catre lume.Annemari Herzlingerhttp://www.blogger.com/profile/15795109776962425876noreply@blogger.comBlogger45125tag:blogger.com,1999:blog-6180126826054411506.post-87592411008995895622023-11-23T13:49:00.000+02:002023-11-23T13:49:21.829+02:00 Efectivitatea Terapiei prin arta in terapia tulburarilor de personalitate<p>
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"
> Folosirea terapiei prin arta ca forma de psihoterapie in lucrul
terapeutic cu persoanele cu tulburari de personalitate este un fapt destul
de comun. Dincolo de efectul de reglare emotionala al artei, oare ce
alte caracteristici specifice ale terapiei prin arta sustin procesul
terapeutic si conduc spre schimbare? Si nu in ultimul rand care este
impactul specific al terapiei prin arta asupra procesului terapeutic?</span
>
</p>
<p>
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"
>La baza uneia dintre cele mai importante teorii pe care se bazeaza
lucrul terapeutic prin arta cu persoanele cu tulburari de personalitate stau
materialele si media de arta si in mod special provocarea si experiente
diferite oferite de acestea (fluid- solid, senzorial kinestezica – simbolica
cognitiva). Consideram ca lucrul cu polaritatile, deseori antagoniste, este
el in sine un factor terapeutic si un mecanism de schimbare relevant, ce are
drept efect reglarea si imbunatatirea emotionala.</span
>
</p>
<p>
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"
>Daca ar fi sa ne gandim la trasaturile comune ale tulburarilor de
personalitate am putea spune ca acestea sunt caracterizate prin modele
cognitive, afective si/sau interpersonale deseori instabile, disfunctionale,
ce afecteaza functionarea personala, sociala ,profesionala si determina
deseori o suferinta semnificativa. Studiile demonstreaza ca instabilitatea
si capacitate limitata de reglare emotionala si / sau a contactului
interpersonal, trasatura specifica acestei populatii, au deseori ca urmare
neintegrarea. Neintegrarea la randul ei determina capacitatea redusa
sau incapacitatea persoanei cu tulburari de personalitate de a gestiona
contradictiile. Observam deseori ca modelul de coping al persoanelor cu
tulburari de personalitate are la baza emotii dihotomice, ambivalente si nu
de putine ori extreme. Deseori o gandire de genul “alb-negru”, “totul sau
nimic” este prezenta.</span
>
</p>
<p>
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"
>De aceea lucrul cu contrariile, cu emotiile conflictuale sau nevoile
contradictorii este unul din scopurile principale in lucrul terapeutic
cu aceasta populatie. Identificare si procesarea lor contradictiilor ajuta
la gestionarea tulburarilor de personalitate. In plus, implicarea constienta
si activa in conflictele interioare, permite integrarea partilor atunci cand
contradictiile paradoxale sunt rezolvate.<br />Conflictele interioare si
contradictiile dintre sentimente si impulsuri sunt exprimate in lucrarea de
arta sub forma de contrarii. In lucrarea de arta devin vizibile, palpabile,
fapt ce sustine procesele de constientizare si auto-reflectie.</span
>
</p>
<p>
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"
>Contrastele si contrariile sunt elemente importante ale imaginii ce
pot fi folosite in cautarea claritatii, constientizarii si intelegerii
(Hinz, 2015). Opuse ca forma si proces aceste contraste sunt o imagine, o
metafora a contradictiilor vietii, contradictii atat de prezente in
tulburarile de personalitate. </span
>
</p>
<p>
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"
>In cadrul sesiunilor de terapie prin arta aceste contrarii sunt folosite in
scopul integrarii lor. La nivel creativ, componentele integrate fac legatura
intre experienta interioara si realitatea exterioara, permitand dezvoltarea
personala, integralitatea si sustinand sanatatea psihica (Hinz,
2019). </span
>
</p>
<p>
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"
>Lucrul terapeutic cu contrariile, capacitatea de a le modela si
procesa, de a le face sa ajunga o forma unificata, este o tema
predominanta in cadrul sesiunilor de terapie prin arta.
Contrariile devin vizibile si palpabile in cadrul procesului
terapeutic prin arta. Dincolo de vizibilitatea lor, acestea ofera deseori
indicii despre posibilitatile pacientilor de a le varia, diferentia si
gestiona. In plus, miscarile clientului in timpul procesul creativ
(amplitudine miscarilor sau rigiditatea lor etc.) ne ofera
informatii despre posibilitatile psihosociale ale acestora. </span
>
</p>
<p>
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"
>Exprimarea artistica incurajeaza, de asemenea, dialogul interior
sanatos, dand forma diferitelor parti contradictorii si opuse ale persoanei.
Integrarea personala are loc atunci cand sentimentele, gandurile si
actiunile opuse se reunesc intr-o reprezentare coerenta unificata (Rubin,
2001; Haeyen, 2019). In plus, experienta pozitiva , jocul, bucuria,
emotiile, creativitatea atat de prezenta in cadrul sesiunilor de terapie,
combinatate cu crearea artistica in sine, permit integrarea psihologica si
dezvoltarea personala incurajand si sustinand schimbarea.</span
><br /><br />
</p>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a
href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi5B6WW7TzAx6xle7NoFozoIusf2OXoMX36HVbBJvSlewlbX5DZpliwbQ-1pTIX2DDB2FEiJ1HEruJEeDNW_visAl2arIckJgYBCez69uixPweInJzsSDvu7JNyWaQNKb0Puy1Va_3moiwKKehEWEuSyh5kq6b_OMCoynfEyDEf2VbgB9C8K08gTWVXxP9g/s1920/faces-6254573_1920.jpg"
imageanchor="1"
style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"
><img
border="0"
data-original-height="1920"
data-original-width="1920"
height="400"
src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi5B6WW7TzAx6xle7NoFozoIusf2OXoMX36HVbBJvSlewlbX5DZpliwbQ-1pTIX2DDB2FEiJ1HEruJEeDNW_visAl2arIckJgYBCez69uixPweInJzsSDvu7JNyWaQNKb0Puy1Va_3moiwKKehEWEuSyh5kq6b_OMCoynfEyDEf2VbgB9C8K08gTWVXxP9g/w400-h400/faces-6254573_1920.jpg"
width="400"
/></a>
</div>
<br />
Annemari Herzlingerhttp://www.blogger.com/profile/15795109776962425876noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-6180126826054411506.post-16505371860453977802022-10-27T13:44:00.006+03:002022-10-27T13:44:53.414+03:00Multivalentele materialelor in Terapia prin arta<p><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"> Materialele poarta in ele semnificatii ale vietii personale, culturale sau sociale aflata intr-o continua schimbare. Fiecare material folosit in terapia prin arta (art terapie) are un potential unic si permite folosirea sa intr-o multitudine de modalitati diferite, conform calitatiilor sale.<br /><br />Interactia cu materialele este poate cel mai important si valoros aspect al evaluarii in Terapia prin arta si nu numai, caci modul in care materialele sunt folosite influenteaza atat procesul de arta, produsul final cat si procesul terapeutic.<br /><br />Cunoasterea proprietatilor materialelor permite art terapeutului alegerea si folosirea acestora in atingerea scopului dorit. Mai pe larga despre fiecare componenta in parte si modul in care, cand sau cu cine poate fi utilizata puteti citit in continuare<br /><br /><span style="color: #a64d79;"><b>Componenta kinestezica a materialelor si media de arta</b></span><br /><br />Atunci cand dorim sa accesam materialul preverbal al clientului folosirea materialelor de arta in scop kinetic poate fi deosebit de util. Folosirea acestora in scop kinetic presupune din partea clientului o puternica implicare fizica. In timpul realizarii lucrarii miscarile clientului sunt deseori ample, puternice si mai ales repetitive. Aceste caracteristici ale miscarii, determinate de componenta kinestetica a materialelor, ce are ca efect scaderea nivelului de excitare nervoasa, permitand astfel detensionare si autoreglarea corporala.<br /><br />Dincolo de eliberarea tensiunii, componenta kinetica a materialelor este deseori utilizata terapeutic pentru a reconstitui functionarea memoriei la adultii in varsta, dar si pentru a ajuta clientii ce au pierdut sau au blocat legatura cu emotiile sau senzatiile lor corporale.<br /><br /><br />Unul dintre scopurile folosirii componentei kinestezice este de a permite explorarea prin intermediul materialelor si media de arta si eliberarea energiei prin miscare.<br /><br /><b><span style="color: #a64d79;">Componenta senzoriala a materialelor si media de ar</span>ta</b><br /><br /> Dimensiunea senzoriala a materialelor se concentreaza atat pe senzatiile interne, cat si pe cele externe care sunt experimentate in cadrul interactiei cu diverse media de arta (Lusebrink, 1990). In forma sa cea mai pura, componenta senzoriala, se refera la prelucrarea informatiei care implica doar senzatiile fara a analiza partea cognitiva. Multe experiente in cadrul sesiunilor de Terapie prin arta implica aceasta componenta senzoriala. In plus, experientele de arta senzoriala care nu au drept scop realizarea unui produs finit, reduc simtitor stresul interventiilor bazate pe arta (anxietatea foii albe).<br /><br />Informatia senzoriala oferite de materiale poate directiona atentia, creste implicarea motrica si poate imbunatati invatarea.<br /><br />Crearea de arta excita simturile, iar aceasta stimulare senzoriala este adesea scopul principal in Terapia prin arta cu adultii in varsta dar si pentru copiii cu dificultati de integrare senzoriala sau tulburari din spectrului autismului.<br /><br />Pentru persoanele cu dificultati in reglarea senzoriala (SPD- Sensory Processing Disorder), concentrarea pe lucrarea de arta poate permite o integrare mai usoara a informatiilor senzoriale incomode.<br /><br />Impreuna cu componenta kinestezica, componenta senzoriala a materialelor reprezinta cea mai simpla forma de colectare si prelucrare a informatiilor. <br /><br /><span style="color: #a64d79;"><b>Componenta perceptiva a materialelor si media de arta</b></span><br /><br />Cand vorbim de componenta perceptiva a materialelor ne referim la aspectele figurative ale imaginii mentale si punem accentul pe elementele formale a expresiei vizuale.<br /><br />Calitatea terapeutica a componentei perceptuale a materialelor are de-a face cu puterea limitelor, a structuralitatii. Cresterea constientizarii structurale, determinata de componenta perceptiva a materialelor, a fost, de asemenea, descrisa ca o modalitate de stabilire a ordinii in haosul interior (Ulman, 1975)<br /><br />Constientizarea limitelor si concentrarea asupra lor, asupra proprietatilor fizice si a elementelor ce formeaza imaginea este terapeutice, reduc anxietatea, perceptia durerii la copii sau anxietatea scolara la adolescenti.<br /><br />Folosirea in terapie a componentei perceptive a materialelor, poate ajuta clientii sa se perceapa pe ei si lumea lor diferit, intr-un mod mai obiectiv, neamenintator.<br /><br />Utilizarea componentei perceptive ofera clientilor cu dementa, psihoza sau schizofrenie un focus vizual sau tactil ce ii poate ajuta deseori sa mentina contactul cu realitatea lor externa.<br /><br /><span style="color: #a64d79;"><b>Componenta afectiva a materialelor si media de arta</b></span><br /><br />Componenta afectiva a materialelor este opusa celei perceptive, caci opus structurarii, componenta afectiva incurajeaza si sustine exteriorizarea emotiilor. Componenta afectiva a materialelor permite si incurajeaza exprimarea emotiilor, pe care le aplifica nu de putine ori. Emotiile, la randul lor, confera o calitate didamica lucrarii de arta.<br /><br />Componenta afectiva a materialelor creste constientizarea emotionala, sprijina reglarea emotionala si incurajeaza interiorizarea imaginilor afective si simbolice. Nu in ultimul rand, permite dezvoltarea unui vocabular emotional, lucrul deosebit de important in lucrul cu copiii, dar nu doar.<br /><br />In unele tulburari somatice sau tulburari psihiatrice, procesarea informatiilor afective poate fi blocata sau indisponibila. Pe de alta parte, emotiile pot fi simtite ca fiind coplesitoare si raspunsul afectiv determint este exagerat, ca in cazul tulburarilor de dispozitie, al tulburarii Borderline sau al acting-ului agresiv sau distructiv. In aceste situatii, functia terapeutica a componentei afective a materialelor este de constientizare a emotiilor, de sprijin in exprimarea impulsurilor afective intr-o forma constructiva, dar si de comunicare a emotiilor fara a experimenta coplesire (overwelming) emotionala.<br /><br /><span style="color: #a64d79;"><b>Componenta cognitiva a materialelor si media de arta</b></span><br /><br />Componenta cognitiva a materialelor si media de arta este semnificativ diferita de componentele anterioare deoarece aceasta depinde de capacitatea de gandire abstracta si adesea necesita utilizarea limbajului pentru a transmite ganduri, idei si valori complexe.<br /><br />Functia principala a componentei cognitive este rezolvarea creativa a problemelor folosind interactiunea verbala si imaginara, inclusiv reprezentarea simbolica. Gandindu-se la diferitele aspecte ale unei situatii si construind singuri imagini care sa le reprezinte gandurile si sentimentele legate de situatie, noi modalitati de rezolvare devin adesea evidente clientilor.<br /><br />Folosirea acesteia poate fi o modalitate prin care clientii invata sa generalizeze dincolo de experientele specifice. O imagine poate sta la baza unui principiu abstract de care sunt legate alte idei. in plus, in cadrul sesiunilor de terapie prin arta, gandurile abstracte problematice pot fi reincadrate, reformulate, privite intr-o lumina diferita.<br /><br /><span style="color: #a64d79;"><b>Componenta simbolica a materialelor si media de arta</b></span><br /><br />Dimensiunea terapeutica a componentei simbolice este definita ca abilitatea de a descoperi semnificatia personala in contextul mai larg al simbolurilor universale.<br /><br />Functia principala a componentei simbolice a materialelor este descoperirea unor fatete necunoscute si indisponibile ale sinelui si integrarea acestor informatii intr-un noua definire a sa. Din punct de vedere terapeutic componenta simbolica este cea care incurajeaza si sustine procesul de acceptare a partilor ignorate sau renegate ale sinelui, promoveaza capacitatea de a trai cu dualitatea si ambiguitatea si nu in ultimul rand, extinde autocunoasterea.<br /><br />Folosirea excesiva a componentei simbolice apare atunci cand gandirea metaforica blocheaza capacitatea de a atribui un sens personal evenimentelor, imaginilor si obiectelor sau cand totul capata o semnificatie simbolica speciala, asa cum se intampla uneori in cazul schizofreniei.<br /><span style="color: #a64d79;"><br /><b>Componenta creativa a materialelor si media de arta</b></span><br /><br />Componenta creativa a materialelor are ca efect deseori cresterea respectului de sine, a propriei valori, promoveaza exprimarea adevarului si reducerea rusinii, intareste legatura cu eul creativ, sustine si incurajeaza cresterea personala post-traumatica si intareste metodele de adaptare. Cercetarile indica faptul ca activitatea creativa este asociata cu sentimente crescute de bunastare subiectiva si a auto-eficacitate.<br /><br />Functionarea creativa poate fi imbunatatita atunci cand clientii sunt ajutati sa analizeze si sa rupa barierele mentale, emotionale sau fizice ce stau in calea exprimarii lor artistice. Un nou mod de cunoaste de sine poate apare atunci cand experientele creative sunt interiorizate.</span></p><p><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"></span></p><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjTodLt1A1D_t6kmRtsOjZ2Za6CtGReknNVWN6BISCDego8j3rxMPnOiBUwBAB4Sfa9ddKAKLT93f7by4PlJwtxlaqycywRrJJnT46NJ57eEsOUTb0AfyPquMD1mm89BOAOM2eelwqJInp2vk5cR1EnJfvahhlzUfSa4eybKb4AhKPHJcHeHWoP43Fy6A/s640/pastel-4829602_640.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="426" data-original-width="640" height="426" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjTodLt1A1D_t6kmRtsOjZ2Za6CtGReknNVWN6BISCDego8j3rxMPnOiBUwBAB4Sfa9ddKAKLT93f7by4PlJwtxlaqycywRrJJnT46NJ57eEsOUTb0AfyPquMD1mm89BOAOM2eelwqJInp2vk5cR1EnJfvahhlzUfSa4eybKb4AhKPHJcHeHWoP43Fy6A/w640-h426/pastel-4829602_640.jpg" width="640" /></a></span></div><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /> </span><p></p>Annemari Herzlingerhttp://www.blogger.com/profile/15795109776962425876noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-6180126826054411506.post-62509984119493020352021-12-18T20:44:00.007+02:002021-12-18T20:50:04.984+02:00Arta pentru tine in prag de sarbatori<span style="font-size: medium;"><br /><span style="font-family: verdana;">Desi sarbatorile sunt pentru multi un motiv de bucurie iar perioada sarbatorilor este una emotionanta, pentru unii dintre noi aceasta poate fi insa una incredibil de provocatoare, un amalgam de emotii, trairi si amintiri rascolitoare. Este perioda in care avem poate cel mai des asteptari de genul "ar trebui sa fim, sa ne simtim fericiti", asteptari datorate in mare parte faptului ca ii percepem pe ceilalti ca fiind fericiti si ca se bucura de aceasta perioada. Insa aceste asteptari sunt uneori nerealiste, imposibile si par sa accentueze si sa intensifice mai mult trairile avute, opuse de multe ori bucuriei. Pentru cei ce se lupta cu diverse dependente (substante, alcool etc.) perioada sarbatorilor este deseori un declansator in plus.<br /><br />Fiind deseori perioada in care familiile se reunesc si petrec mai mult timp impreuna, perioada sarbatorilor devine uneori un motiv de stres. Acest lucru se datoreaza deseori dinamicii si interactiunilor, tensiunilor din cadrul familiei, tensiuni deja existente si care pot rabufni oricand. Uneori aceste tensiuni sunt alimentate sau accentuate de asteptari, asteptarile de a socializa tocmai cu oamenii ce ne-au ranit. Sarbatorile in familie deschid deseori usa trecutului aducand la suprafata o serie de amintiri și emoții. Uneori acestea sunt amintiri dragi, pline de nostalgie, bucurie, fericire, alteori insa ele sunt grele, dureroase, inspaimantatoare.<br /><br />Pe de alta parte nici situatia opusa, lipsa familiei, a persoanelor sau a prietenilor apropiati nu este nici ea mai usoara perioada sarbatorilor fiind dificila, grea pentru unii. Nu sunt putini cei ce se simt izolati sau se lupta cu tristetea sau anxietatea in perioada sarbatorilor. Mai mult decat oricand, aceasta accentueaza constientizarea lipsei din viata noastra a uneia sau a mai multor persoane dragi, amplificand sentimentul de singuratate, tristete, dar si anxietatea.<br /><br />Din fericire, putem face ceva. Arta, aflata la indemana oricui, are puterea de a transforma uneori modul in care gandim sau ne simtim in legatura cu trecutul, are puterea de a crea asocieri noi, mai pozitive. Iata cateva idei pe care le poti incerca in acesta perioada: <br /><br /> 1. Creaza decoratiuni de speranta si rezilienta<br /><br />Asterne pe hartie urari, ganduri si dorinte de bine pentru tine, pentru cineva apropiat sau chiar pentru lume. <br /><br />Taie o hartia, alba sau colorata, in forme diferite (inimioare, stelute, om de zapada etc.) si scrie pe fiecare in parte o dorinta ( sa simt momente de usurare; sa fiu in siguranta etc.). Le poti colora sau le poti decora daca doresti. Poti folosi pentru decorare materiale din natura (crengute, frunze, flori, pietricele) sau ate, panglici, sclipici etc. Apoi le poti insira pe o sfoara trecand sfoara prin ele, le poti prinde de aceasta cu mini-carlige, sau pe poti pune un snur fiecareia in parte. Poti impodobi cu ele un spatiu din casa (un perete, un dulapior) sau o crenguta pusa intr-o vaza etc. <br /><br />2. Cadou pentru tine <br /><br />Scrie pe o foaie de hartie sau gandeste-te la "Ce ai nevoie cu adevarat anul acesta?” Asculta raspunsul. Poate ai nevoie de iertare, de acceptare sau compasiune. Cand ai gasit raspunsul, folosind arta poti sa ii dai o forma palpabila.<br /><br />Pentru aceasta activitate ai nevoie o de cutie mica si diferite materiale de arta, materiale din natura (crengute, pietricele, flori, frunze), reviste, materiale textile. Cu ajutorul lor vei putea crea cadoul pentru tine (cadoul iertarii, cadoul acceptarii, al compasiunii etc).<br /><br />Poti lasa interiorul cutiei nedecorat sau necolorat si sa pui in ea un biletel, o scrisoare, o lucrare de-a ta sau poti orna interiorul cutiei folosind materiale de arta, materiale textile sau decupand imagini și cuvinte din reviste. Poti de asemenea adauga in interiorul cutiei elemente din natura, materiale textile sau orice are semnificatie pentru tine sau consideri potrivit. <br /><br />Cu ajutorul materialelor, prin culori, linii, forme, texturi poti reda trairea pe care doresti sa ti-o oferi. Cand simti ca ai terminat, inchide cutia si impacheteaza-o asa cum stii tu mai bine. O poti lega cu o panglica, ii poti pune o funda sau orice consideri tu potrivit.<br /><br />Sarbatori senine!</span></span><p><span style="font-family: verdana;"><span style="font-size: medium;"><span class="VIiyi" lang="ro"><span class="JLqJ4b" data-language-for-alternatives="ro" data-language-to-translate-into="en" data-number-of-phrases="1" data-phrase-index="0"><span><span style="font-size: small;"></span></span></span></span></span></span></p><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><span style="font-family: verdana;"><span style="font-size: medium;"><span class="VIiyi" lang="ro"><span class="JLqJ4b" data-language-for-alternatives="ro" data-language-to-translate-into="en" data-number-of-phrases="1" data-phrase-index="0"><span><span style="font-size: small;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEj5T6pRG63v773xlAyKMKRjSXHqmGWY7DX3PV0g11K5VuHqKwQWiU8Xh2HiznuXMGT7XkXismirEF7P2Ah3c3XUANhljnf73ZGbgcy11HWCxlE_t812QGEmkj6kdQYosda7MbAAKLKh91qkru-sm7fEO6-nUX5B_sKJ_BTUpK6QVj9Yv_1knaKvY6FBew=s626" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="417" data-original-width="626" height="426" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEj5T6pRG63v773xlAyKMKRjSXHqmGWY7DX3PV0g11K5VuHqKwQWiU8Xh2HiznuXMGT7XkXismirEF7P2Ah3c3XUANhljnf73ZGbgcy11HWCxlE_t812QGEmkj6kdQYosda7MbAAKLKh91qkru-sm7fEO6-nUX5B_sKJ_BTUpK6QVj9Yv_1knaKvY6FBew=w640-h426" width="640" /></a></span></span></span></span></span></span></div><span style="font-family: verdana;"><span style="font-size: medium;"><span class="VIiyi" lang="ro"><span class="JLqJ4b" data-language-for-alternatives="ro" data-language-to-translate-into="en" data-number-of-phrases="1" data-phrase-index="0"><span><br /></span></span></span></span></span><p></p>Annemari Herzlingerhttp://www.blogger.com/profile/15795109776962425876noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-6180126826054411506.post-39903639076128524042021-09-16T18:24:00.013+03:002021-09-18T18:43:41.859+03:00Burnout-ul terapeutilor si terapia prin arta<p><span style="font-family: verdana;"><span style="font-size: medium;"><br /><b>Burnout-ul</b>, sindrom al stresului cronic, este recunoscut
oficial ca fiind un fenomen ocupațional din ce în ce mai prezent în multe
profesii. Deși simptomele sale ( dificultate de concentrare, eficiență
redusă, iritabilitate, probleme de somn, epuizare totală etc.) pot afecta pe
oricine la locul de muncă, indiferent de profesie, studii recente au arătat
ca exista un risc mai mare de epuizare în profesii medicale și terapeutice,
în special în primii trei ani de practică. <br /><br />Unul dintre motive
este că atât medicii cât și terapeuții împărtășesc dorința profundă de a-i
ajuta pe cei ce suferă. A empatiza cu durerea altcuiva pentru a dobândi o
înțelegere deplină a sa, fară însă a permite empatiei să se transforme în
compasiune, ne expune deseori epuizarii emoționale, fapt ce poate avea
uneori drept efect chiar traume secundare, ceea ce nu este diferit de
stresul post traumatic. <br /><br />În ciuda abilităților avansate de a
diagnostica, terapeuții pot fi ultimii care-și recunosc propria epuizare.
Acest lucru nu este in totalitate o surpriză, deoarece majoritatea dintre
noi nu primesc instruire legată de recunoașterea semnelor timpurii ale
epuizării proprii sau de modul în care aceasta poate fi prevenită.
<br /><br />Burnout-ul terapeutului este definită ca stresul și epuizarea
mentală cauzate de incapacitatea de a face față în mod eficient cerințelor
mentale continue ale mediului de lucru, epuizare ce are de obicei trei
componente principale: <br /><br /><b>Epuizare emoțională</b>: trăită ca o
senzație de copleșire emoțională<br /><b>Diminuarea compasiunii</b>:
răspunsurile sau reacții sunt deseori impersonale, terapeutul manifestând o
oarecare indiferență legată problemele prezentate de client <br /><b>Neeficieța personală</b>: senzația lipsei de competență în lucrul cu clienții. <br /><br /><b>Te poți gândi că te afli în situația de burnout când: </b><br /></span><br /><span style="font-size: medium;">- tragi de tine pentru încă o zi de lucru <br />- întârzii deseori la
întâlniri <br />- te simți ușurat atunci când clienții anulează o întâlnire
<br />- te surprinzi de multe ori distras în timpul sesiunii sau că nu
asculți la fel de atent ca de obicei atunci cînd clienții vorbesc <br />-
oferi mai degrabă sfaturi decât să pui întrebări pentru a-l ajuta pe client
să-și găsească propriile răspunsuri <br />- te simți mai puțin eficient, mai
puțin empatic, mai nerăbdător sau mai critic față de clienți <br />-
problemele lor te copleșesc și îți ocupă mintea chiar și în afara sesiunilor
de terapie.
</span></span>
<span style="font-family: verdana;"><span style="font-size: medium;"><br />Este de la sine înțeles că atunci când suntem în starea de burnout
munca noastră este afectată. S-ar putea să fim mai puțin atenți în
sesiune, să nu acționăm la fel de atent, lucru ce se poate reflecta și
asupra rapoartelor, evaluărilor și documentelor scrise, suntem mai puțin
atenți cu partea etică, legală etc. <br /><br />Epuizarea ne poate aduce
în situația de a lua în calcul chiar și renunțarea la profesie, de a
abandona o carieră ce ne-a pasionat cândva și pentru care ne-am pregătit
ani în șir. Este important de știut, mai ales în aceste situații în care
suntem tentați să luam decizii categorice, că epuizarea (burnout) este
ceva obișnuit , mai ales în această profesie. Iar mai mult de atât, este
tratabilă. <br /><br />Poate fi o provocare, mai ales din punct de vedere
financiar, să găsești timp pentru tine, pentru terapia personală, pentru
vacanțe mai dese sau să alegi să lucrezi cu un număr mai mic de clienți.
Cu toate acestea, investiția în îngrijirea de sine este esențială pentru a
menține o funcționare bună și eficientă în această profesie.
<br /><br /><b>Cum arta și terapia prin artă te poate ajuta în caz de epuizare
emoțională </b><br /><br />Deși poate fi benefic să lucrezi cu un terapeut specializat
în această formă de psihoterapie pentru a putea profita de numeroasele
beneficii ale terapiei prin artă, a face artă în intimitatea propriei case
îți poate fi de mare ajutor. <br /><br />Dacă te consideri netalentat sau
fără prea multă experiență sau refuzi din start ideea de a face artă poți
începe prin explorarea diverselor medii, materiale de artă, pentru a-l
găsi pe cel mai potrivit ție (acuarelă, culori acrilice, lut, colaj etc.).
Nu contează atât de mult media de artă, calea aleasă sau dacă produsul
final respectă normele estetice, ci doar procesul creativ. Procesul și nu
produsul final este acela ce reduce nivelul hormonilor de stres diminuând
simptomele neplăcute ale epuizării. <br /><br />Un studiu publicat de
către Universitatea Drexel (2016) a arătat că arta este eficientă în
reducerea hormonilor de stres, indiferent de abilitățile artistice.
Aproximativ 75% dintre participanții la studiu au manifestat o reducere a
nivelului cortizolului după doar 45 de minute de activitate artistică.
Studiul a demonstrat de asemenea ca acest lucru nu este influențat de
experiența artistică a participantului. <br /><br />Cum este diferit
procesul artistic ce are loc în cadrul sesiunilor de terapie prin artă de
activitatea artistică desfășurată acasă? <br /><br />În cadrul sesiunilor
de terapie, sub îndrumarea unui terapeut prin artă specializat,
activitatea artistică, dincolo de efectul sau de relaxare, liniștire,
reducere a nivelului hormonilor de stres, este folosită și ca o modalitate
de comunicare non-verbală, o modalitate de exprimare a emoțiilor sau
experiențelor ce pot fi uneori dificil de verbalizat. <br /><br />Arta
oferă mijloace de exprimare prin imagini sau metafore ce trec dincolo de
barierele limbajului verbal, iar sub îndrumarea unui terapeut aceasta
poate fi folosită pentru a genera un proces de auto-reflecție sau
autoexprimare, fapt ce determină o mai bună înțelegere a propriilor
emoții, a metodelor de coping dar și a motivelor ce stau la baza lor. Și
nu în ultimul rând, aceasta susține dezvoltarea rezilienței.</span></span>
<span style="font-family: verdana;"><span style="font-size: medium;"><br />Caracterizată ca abilitatea de a rămâne pozitiv în ciuda
circumstanțelor dificile, reziliența oferă oamenilor capacitatea de a
depăși provocările și de a-și menține sau îmbunătăți sănătatea mintală.
Dezvoltarea rezilienței poate fi o strategie pentru prevenirea și tratarea
simptomelor anxietății și / sau depresie, a sindromului burnout și a
tulburării de stres post-traumatic la profesioniști. Acest proces poate
ajuta individul să înțeleagă că orice traumatism poate fi conținut, văzut
și vindecat în cadrul relației terapeutice, și poate cel mai important
lucru, reziliența poate fi învățată. <br /><br />Sub îndrumare
terapeutică, materialul nevăzut, nespus, neprelucrat, exprimat prin
intermediul lucrării de artă se poate transforma în ceva palpabil,
vizibil, capată o voce putând fi auzit și transformat.
<br /><br />Procesul terapeutic poate determina creșterea stimei de sine,
reducerea stresului, reducerea oboselii legate de muncă, îmbunătățirea
comunicării și a relațiilor personale și profesionale și stimularează
dezvoltarea personale. De-a lungul său clienții pot dezvolta noi
perspective și abilități ce-i ajută în procesarea experienței trecute, dar
și în navigarea printre provocările viitoare ale vieții.
<br /><br />Efectul folosirii artei sub îndrumarea unui specialist, face
din aceasta formă de psihoterapie o modalitate foarte bună și efectivă de
intervenție și tratament în cazurile de epuizare profesională (burnout).
<br /></span></span></p><p></p><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiAfThEzBLc9TPC8R95COybywNu_6nxtGXgNgR03jnxHl0YV4pasi5_b-HszM7YJDFuwBp8DzpxIRqShyphenhyphenjwOKOUf_6otkoD8MkH_cUkp7-AlJ5E0lYWjb-hKmP7N2rVNjgWQU4Xr9O4saOP/s2048/burnout.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1365" data-original-width="2048" height="426" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiAfThEzBLc9TPC8R95COybywNu_6nxtGXgNgR03jnxHl0YV4pasi5_b-HszM7YJDFuwBp8DzpxIRqShyphenhyphenjwOKOUf_6otkoD8MkH_cUkp7-AlJ5E0lYWjb-hKmP7N2rVNjgWQU4Xr9O4saOP/w640-h426/burnout.jpg" width="640" /></a></div><br /><span style="font-family: verdana;"><br /><span style="font-size: medium;"><br /></span></span>
<p></p>Annemari Herzlingerhttp://www.blogger.com/profile/15795109776962425876noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-6180126826054411506.post-50931968470311562762021-05-11T10:27:00.003+03:002021-05-11T10:35:05.620+03:00Terapia prin arta in terapia furiei<p><span style="font-size: large;"><span style="font-family: verdana;"> </span></span></p><p><span style="font-size: large;"><span style="font-family: verdana;"> </span><span style="font-family: verdana;">„<span><span><span lang="ro-RO">Oricine
poate deveni furios, este usor, dar sa fii furios pe persoana
potrivita la momentul potrivit, in scopul si in modul corect - asta
nu este in puterea tuturor si nu este usor.”</span></span></span><span><span>
Aristotel</span></span>
</span></span></p><p><span style="font-size: large;"><span style="font-family: verdana;"><span><span>Furia
este poate una dintre emotiile deseori greu de gestionat atat de cel
ce o traieste cat si de persoanele din jurul </span></span><span><span><span lang="ro-RO">sau</span></span></span><span><span>,
iar interventia atunci cand aceasta apare este deseori dificila. Este
insa o emotie ce permite identificarea problemelor relationale si
impune schimbari in comportamentul celorlalti. </span></span><span><span><span lang="ro-RO">Furia
are o componenta culturala, aparitia, forma si modalitatea </span></span></span><span><span><span lang="en-US">ei
</span></span></span><span><span><span lang="ro-RO">de
exprimare difera de la o societatea la alta. Furia implica atat
mintea cat si corpul si este puternic influentata de obiceiurile
comportamentale proprii, de a face fata stresului emotional,
dezvoltate de-a lungul timpului.</span></span></span><span><span>
</span></span></span></span>
</p><span style="font-size: large;"><span style="font-family: verdana;">
</span></span><p><span style="font-size: large;"><span style="font-family: verdana;"><span><span>Se
considera ca la baza </span></span><span><span><span lang="ro-RO">furiei
</span></span></span><span><span>sta
deseori stima de sine scazuta, furia influentand, de cele mai multe
ori, </span></span><span><span><span lang="en-US">legaturile
persoanei cu</span></span></span><span><span><span lang="ro-RO">
societatea. </span></span></span><span><span><span lang="en-US"><span style="font-style: normal;">L</span></span></span></span><span><span><span lang="ro-RO"><span style="font-style: normal;">egaturile
mai slabe cu societatea </span></span></span></span><span><span><span lang="en-US"><span style="font-style: normal;">determina
in majoritatea cazurilor</span></span></span></span><span><span><span lang="ro-RO"><span style="font-style: normal;">
</span></span></span></span><span><span><span lang="en-US"><span style="font-style: normal;">diminuarea</span></span></span></span><span><span><span lang="ro-RO"><span style="font-style: normal;">
respectar</span></span></span></span><span><span><span lang="en-US"><span style="font-style: normal;">ii</span></span></span></span><span><span><span lang="ro-RO"><span style="font-style: normal;">
normelor sociale, </span></span></span></span><span><span><span lang="en-US"><span style="font-style: normal;">acest
lucru dand la randul sau nastere </span></span></span></span><span><span><span lang="ro-RO"><span style="font-style: normal;">manifestarilor
agresive.</span></span></span></span></span></span></p><span style="font-size: large;"><span style="font-family: verdana;">
</span></span><p><span style="font-size: large;"><span style="font-family: verdana;"><span><span>Studiile
in domeniu au demonstrat utilitatea si eficienta terapiei prin arta ( art terapiei)
in astfel de cazuri, caci ea imbunatateste stima de sine. </span></span><span><span><span lang="ro-RO">Unul
dintre obiectivele generale ale terapiei prin arta este imbunatatirea
stimei de sine, oferind clientului posibilitatea de a invata
abilitati noi si de a-si modifica modul in care gandeste si percepe
lucrurile sau situatiile. </span></span></span></span></span>
</p><span style="font-size: large;"><span style="font-family: verdana;">
</span></span><p><span style="font-size: large;"><span style="font-family: verdana;"><span><span><span lang="ro-RO">Arta
este un limbaj potrivit, accesibil si folosit de majoritatea
copiilor, astfel terapia prin arta </span></span></span><span><span><span lang="en-US">fiind</span></span></span><span><span><span lang="ro-RO">
foarte utila in terapia copiilor cu tulburari emotionale. Prin
sarcini si intrebari specifice putem ajuta copiii aflati in criza sa
exprime si sa descrie experientele proprii, scopul fiind acela de
reformulare a emotiilor dar si a gandurile negative.</span></span></span></span></span></p><span style="font-size: large;"><span style="font-family: verdana;">
</span></span><p><span style="font-size: large;"><span style="font-family: verdana;"><span><span><span lang="ro-RO">Deseori
terapia prin arta poate ajunge la miezul problemei facand fata in mod
eficient furiei. Exista o multitudine de modalitati prin </span></span></span><span><span><span lang="en-US">intermediul
carora</span></span></span><span><span><span lang="ro-RO">,
in cadrul sesiunilor de terapie prin arta, se poate lucra cu aceasta:
exprimarea ei intr-un mod simbolic, folosirea metafore</span></span></span><span><span><span lang="en-US">lor</span></span></span><span><span><span lang="ro-RO">,
exprimarea </span></span></span><span><span><span lang="en-US">emotiilor</span></span></span><span><span><span lang="ro-RO">
ce o mascheaza </span></span></span><span><span><span lang="en-US">si
a celor</span></span></span><span><span><span lang="ro-RO">
din spatele </span></span></span><span><span><span lang="en-US">ei</span></span></span><span><span><span lang="ro-RO">,
inlocuirea </span></span></span><span><span><span lang="en-US">ei</span></span></span><span><span><span lang="ro-RO">
prin creativitate </span></span></span><span><span><span lang="en-US">etc</span></span></span><span><span><span lang="ro-RO">.</span></span></span></span></span></p><span style="font-size: large;"><span style="font-family: verdana;">
</span></span><p><span style="font-size: large;"><span style="font-family: verdana;"><span><span><span lang="ro-RO">Eficienta
in diminuarea sau tratarea furiei in cadrul sesiunilor de terapie
prin arta (art terapie), conform studiilor in domeniu, este determinata in primul
rand de modalitatile sigure de exprimarea a sa, </span></span></span><span><span><span lang="en-US">dar
si </span></span></span><span><span><span lang="ro-RO">de
experimentarea de noi abordar</span></span></span><span><span><span lang="en-US">i</span></span></span><span><span><span lang="ro-RO">,
noi abilitati sau tehnici de rezolvare a problemelor, oferirea de
modalitati non-verbale de comunicarea a trairilor sau a experientelor
complexe de viata.</span></span></span></span></span></p><span style="font-size: large;"><span style="font-family: verdana;">
</span></span><p><span style="font-size: large;"><span style="font-family: verdana;"><span><span><span lang="ro-RO">Terapia
prin arta (art terapia) ofera posibilitatea de a reda in lucrarea de arta imaginile
mentale, </span></span></span><span><span><span lang="en-US">acestea
devenind</span></span></span><span><span><span lang="ro-RO">
vizibile si nu in </span></span></span><span><span><span lang="en-US">ultimul</span></span></span><span><span><span lang="ro-RO">
rand, palpabile. Imaginatia si lucrarea de arta pot ajuta la
transformarea agresivitatii distructive in forta constructiva. </span></span></span></span></span>
</p><span style="font-size: large;"><span style="font-family: verdana;">
</span></span><p lang="ro-RO"><span style="font-size: large;"><span style="font-family: verdana;"><span><span>Terapia
prin arta (art terapia) are multe de oferit in lucrul terapeutic cu furia:</span></span></span></span></p><p><span style="font-size: large;"><span style="font-family: verdana;"><span><span><span lang="en-US"><b>*</b> O</span></span></span><span><span><span lang="ro-RO">fera</span></span></span><span><span><span lang="en-US">
</span></span></span><span><span><span lang="ro-RO">o
modalitate de exprimare, de comunicare, </span></span></span><span><span><span lang="en-US">clientilor
</span></span></span><span><span><span lang="ro-RO">ce
au dificultati in verbalizarea cauzelor sau motivelor ce stau la
baza furiei lor </span></span></span>
<span><span><span lang="en-US"> </span></span></span></span></span></p><p><span style="font-size: large;"><span style="font-family: verdana;"><span><span><span lang="en-US"><b>*</b> C</span></span></span><span><span><span lang="ro-RO">rearea
unei lucrari de arta determina deseori linistirea, acest lucru
incurajand reflectia proprie asupra lucrurilor</span></span></span><span><span><span lang="en-US"> </span></span></span></span></span></p><p><span style="font-size: large;"><span style="font-family: verdana;"><span><span><span lang="en-US"><b>*</b> U</span></span></span><span><span><span lang="ro-RO">tilizarea
materialelor de arta si a artei este deseori o modalitate mai
</span></span></span><span><span><span lang="en-US">placuta
</span></span></span><span><span><span lang="ro-RO">de
abordare a problemelor</span></span></span><span><span><span lang="en-US"> </span></span></span></span></span></p><p><span style="font-size: large;"><span style="font-family: verdana;"><span><span><span lang="en-US"><b>*</b> M</span></span></span><span><span><span lang="ro-RO">aterialele
de arta pot fi folosite pentru a dezvolta creativitatea si a intari
respectul de sine dar si pentru a experimentaun mod diferit de a fi.
</span></span></span><span><span><span lang="en-US">Acest
l</span></span></span><span><span><span lang="ro-RO">ucru
ajuta deseori clientul sa</span></span></span><span><span><span lang="en-US">-si</span></span></span><span><span><span lang="ro-RO">
descopere punctele puternice dar si modalitati noi, diferite, </span></span></span><span><span><span lang="en-US">de</span></span></span><span><span><span lang="ro-RO">
rezolvarea </span></span></span><span><span><span lang="en-US">a</span></span></span><span><span><span lang="ro-RO">
probleme</span></span></span><span><span><span lang="en-US">lor</span></span></span><span><span><span lang="en-US"> </span></span></span></span></span></p><p><span style="font-size: large;"><span style="font-family: verdana;"><span><span><span lang="en-US"><b>*</b> L</span></span></span><span><span><span lang="ro-RO">ucrarea
de arta incurajeaza exprimarea gandurilor sau emotiilor chiar daca
acestea sunt contradictorii si permite prezenta lor </span></span></span><span><span><span lang="en-US">impreuna,</span></span></span><span><span><span lang="ro-RO">
in acelasi loc</span></span></span><span><span><span lang="en-US"> </span></span></span></span></span></p><p><span style="font-size: large;"><span style="font-family: verdana;"><span><span><span lang="en-US"><b>*</b> U</span></span></span><span><span><span lang="ro-RO">neori,
metafore vizuale ce apar in lucrarile de arta pot fi folosite ca
modalitati de dezvolta</span></span></span><span><span><span lang="en-US">re
a</span></span></span><span><span><span lang="ro-RO">
</span></span></span><span><span><span lang="en-US">vocabularului
emotional </span></span></span><span><span><span lang="ro-RO">ce
</span></span></span><span><span><span lang="en-US">va
</span></span></span><span><span><span lang="ro-RO">permite
</span></span></span><span><span><span lang="en-US">ulterior
</span></span></span><span><span><span lang="ro-RO">discutiile
despre furie.</span></span></span><span><span><span lang="en-US"> </span></span></span></span></span></p><p><span style="font-size: large;"><span style="font-family: verdana;"><span><span><span lang="en-US"><b>*</b> C</span></span></span><span><span><span lang="ro-RO">onform
cercetarilor neurologice, terapia prin arta (art terapia) </span></span></span><span><span><span lang="en-US">ajuta</span></span></span><span><span><span lang="ro-RO">
</span></span></span><span><span><span lang="en-US">si
sustine interactia intre diferitele zone ale creierului, conectand
procesele</span></span></span><span><span><span lang="ro-RO">
creative cu limbajul si memoria pe termen lung</span></span></span><span><span><span lang="en-US"> </span></span></span></span></span></p><p><span style="font-size: large;"><span style="font-family: verdana;"><span><span><span lang="en-US"><b>*</b> L</span></span></span><span><span><span lang="ro-RO">imitarile
date de setting-ul intalniri</span></span></span><span><span><span lang="en-US">i</span></span></span><span><span><span lang="ro-RO">
terapeutice, de </span></span></span><span><span><span lang="en-US">materialele
sau</span></span></span><span><span><span lang="ro-RO">
media de arta folosite ofera deseori</span></span></span><span><span>
</span></span><span><span><span lang="ro-RO">un
sentiment de siguranta, clientii putand sa-si priveasca furia fara
ca aceasta sa le scape de sub control.</span></span></span><span><span><span lang="en-US"> </span></span></span></span></span></p><p><span style="font-size: large;"><span style="font-family: verdana;"><span><span><span lang="en-US"><b>*</b> D</span></span></span><span><span><span lang="ro-RO">eoarece
in terapia prin arta nu este urmarita partea estetica a lucrarii, nu
exista corect sau gresit, aceasta forma de psihoterapie scade foarte
mult presiunea simtita deseori de client</span></span></span><span><span><span lang="en-US"> </span></span></span></span></span></p><p><span style="font-size: large;"><span style="font-family: verdana;"><span><span><span lang="en-US"><b>*</b> I</span></span></span><span><span><span lang="ro-RO">n
cazul terapiei </span></span></span><span><span><span lang="en-US">prin
arta (art terapiei) </span></span></span><span><span><span lang="ro-RO">de
grup, spre deosebire de alte forme de psihoterapie, datorita artei,
din grup pot face parte atat </span></span></span><span><span><span lang="en-US">cei</span></span></span><span><span><span lang="ro-RO">
ce isi </span></span></span><span><span><span lang="en-US">directioneaza
furia asupra altora cat si cei ce o directioneaza spre sine</span></span></span><span><span><span lang="ro-RO">,
oferind o </span></span></span><span><span><span lang="en-US">experienta</span></span></span><span><span><span lang="ro-RO">
mult mai complexa, mai bogata din punct de vedere terapeutic. In
psihoterapiile verbale acest lucru este mai dificil de realizat.</span></span></span></span></span></p>
<p><span class="VIiyi" lang="ro"><span class="JLqJ4b" data-language-for-alternatives="ro" data-language-to-translate-into="en" data-phrase-index="0"><span><span class="VIiyi" lang="ro"><span class="JLqJ4b" data-language-for-alternatives="ro" data-language-to-translate-into="en" data-phrase-index="0"><span><span class="VIiyi" lang="ro"><span class="JLqJ4b" data-language-for-alternatives="ro" data-language-to-translate-into="en" data-phrase-index="0"><span><span class="VIiyi" lang="ro"><span class="JLqJ4b" data-language-for-alternatives="ro" data-language-to-translate-into="en" data-phrase-index="0"><span></span></span></span></span></span></span></span></span></span></span></span></span></p><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><span class="VIiyi" lang="ro"><span class="JLqJ4b" data-language-for-alternatives="ro" data-language-to-translate-into="en" data-phrase-index="0"><span><span class="VIiyi" lang="ro"><span class="JLqJ4b" data-language-for-alternatives="ro" data-language-to-translate-into="en" data-phrase-index="0"><span><span class="VIiyi" lang="ro"><span class="JLqJ4b" data-language-for-alternatives="ro" data-language-to-translate-into="en" data-phrase-index="0"><span><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhcQYPF27_HRxLohH0vU1wCj5X1RgPWQVQHJxnpZ7FX5B2NNoOlId-bnSjOMInM0_9QTI1nkdDc4FxUr32z8XaVUc5Xd5RWuN58gsLUIl5YRWBu9R-sVXoM123A5GRGRbvQzYcMHq3Qabhc/s626/flat-boy-expressing-his-anger_23-2148227305.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="575" data-original-width="626" height="589" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhcQYPF27_HRxLohH0vU1wCj5X1RgPWQVQHJxnpZ7FX5B2NNoOlId-bnSjOMInM0_9QTI1nkdDc4FxUr32z8XaVUc5Xd5RWuN58gsLUIl5YRWBu9R-sVXoM123A5GRGRbvQzYcMHq3Qabhc/w640-h589/flat-boy-expressing-his-anger_23-2148227305.jpg" width="640" /></a></span></span></span></span></span></span></span></span></span></div><span class="VIiyi" lang="ro"><span class="JLqJ4b" data-language-for-alternatives="ro" data-language-to-translate-into="en" data-phrase-index="0"><span><span class="VIiyi" lang="ro"><span class="JLqJ4b" data-language-for-alternatives="ro" data-language-to-translate-into="en" data-phrase-index="0"><span><span class="VIiyi" lang="ro"><span class="JLqJ4b" data-language-for-alternatives="ro" data-language-to-translate-into="en" data-phrase-index="0"><span><br /></span></span></span></span></span></span></span></span></span><p></p><p><span class="VIiyi" lang="ro"><span class="JLqJ4b" data-language-for-alternatives="ro" data-language-to-translate-into="en" data-phrase-index="0"><span><span class="VIiyi" lang="ro"><span class="JLqJ4b" data-language-for-alternatives="ro" data-language-to-translate-into="en" data-phrase-index="0"><span><span class="VIiyi" lang="ro"><span class="JLqJ4b" data-language-for-alternatives="ro" data-language-to-translate-into="en" data-phrase-index="0"><span><span class="VIiyi" lang="ro"><span class="JLqJ4b" data-language-for-alternatives="ro" data-language-to-translate-into="en" data-phrase-index="0"><span> </span></span></span><br /></span></span></span></span></span></span></span></span></span></p>Annemari Herzlingerhttp://www.blogger.com/profile/15795109776962425876noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-6180126826054411506.post-40753965512939709872021-02-17T14:19:00.002+02:002021-02-19T12:25:51.556+02:00Terapie prin arta de grup <p><span style="font-family: verdana;"><span style="font-size: medium;">Psihoterapia de grup este o forma speciala de terapie in care un numar mic de oameni se intalnesc sub indrumarea unui terapeut pregatit profesional. Terapia de grup a fost utilizata pe scara larga si este o optiune standard de tratament de peste 50 de ani. </span></span></p><p><span style="font-family: verdana;"><span style="font-size: medium;"> Crearea de arta in cadrul unui grup ofera siguranta si sprijin psihologic, reduce izolarea, favorizand astfel interactia si socializarea. In cadrul unui grup de terapie prin arta (art terapie), in lipsa cuvintelor, arta devine limbajul si modalitatea de comunicare, lucru ce da nastere sentimentului de apartenenta la grup. Prin intermediul materialelor si media de arta, </span></span><span style="font-family: verdana;"><span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;"><span style="font-size: medium;">terapia prin arta (art terapia) </span></span>permite si incurajeaza exprimarea ideilor, emotiilor, determinand un proces de intelegere si transformare. <br /><br />Beneficiile Terapiei prin arta de grup <br />* Este un instrument puternic impotriva izolarii, singuratatii si stresului <br />* Faciliteazea comunicarea cu cei din jur si incurajeaza membrii grupului sa socializeze <br />* Ofera posibilitatea de a exersa abilitatile sociale si de a crea relatii noi intr-un cadru relaxant <br />* Permite gestionarea comportamentelor specifice si procesarea emotiilor <br />* Permite exprimarea non-verbala a emotiilor, trairilor, gandurilor si experientei personale atunci cand exprimarea verbala este imposibila <br />* Lucrarea de arta permite si incurajeaza dialogul cu sine dar si cu membrii grupului <br />* Crearea de arta in interiorul unui grup creeaza un sentiment de ritual ce ofera siguranta psihologica <br />* Promoveaza asumarea de riscuri emotionale interpersonale <br />* Ajuta membrii grupului sa creeze frumusete din partile mai putin placute ale vietii <br />* Dezvolta capacitatea de auto-analiza si examinare prin intremediul procesului si a lucrarii de arta <br />* Permite impartasirea modului in care unii membrii ai grupului au facut fata unei situatii provocatoare din viata lor, lucru ce devine deseori un exemplu de reusita pentru ceilalti membri <br />* Asistarea si ajutarea altor membrii ai grupului intareste increderea si valoarea de sine <br />* Faciliteaza crearea unui grup de sprijin <br />* Sustine dezvoltarea unui sens al propriei valori si alegerea unui scop <br />* Determina stiluri de adaptare mai bune si imbunatateste si dezvolta abilitatile interpersonale <br />* Faciliteaza reinstalarea sperantei datorita experientei personale impartasita de alt membru al grupului. <br />* Permite corectarea experientei familiare primare <br />* Permite dezvoltarea de tehnici de socializare <br />* Faciliteaza dezvoltarea unui sentiment de apartenenta, acceptare si validare <br />* Faciliteaza constientizarea modului in care actiunile si relatiile noastre ii pot influenta si ajuta pe ceilalti <br />* Incurajeaza si sustine catharsisul</span></span></p><p><span style="font-family: verdana;"><span style="font-size: medium;">* Permite folosirea in viata personala a abilitatilor si experientelor dobandite in cadrul grupului <br />* Permite intelegerea de sine <br />* Faciliteaza invatarea sociala intr-un mediu de sustinere prin cooperare si comunicare <br />* Persoanele cu experiente similare isi pot oferi sprijin reciproc prin ascultare si schimb de strategii ce ajuta la rezolvarea problemelor <br />* Membrii pot invata din experienta colectiva si feedback-ul altor membri. <br />* Grupurile sustin si respecta valori si norme sociale (corectitudine, respect, lipsa judecatii ) fiind o mica imagine a unei societati ideale, potrivita nevoilor membrilor sai deoarece permite dezvoltarea personala * Expunerea membrilor grupului la diversitatea in cadrul sau contribuie deseori la extinderea convingerilor si presupunerilor despre alte persoane <br />* Terapia de grup ajuta la reducerea cheltuielilor, atunci cand terapia este necesara dar oamenii nu isi pot permite terapia individuala <br /><br />Imaginile create in terapia de arta reflecta conflictele si experientele interne. In acelasi mod in care o semnatura este unica pentru fiecare persoana, opera de arta este, de asemenea, unica. Fiecare imagine detine fatete ale unei povesti personale ce poate fi explorata intr-un mod terapeutic. </span></span><span style="font-family: verdana;"><span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;"><span style="font-size: medium;">Pe masura ce individul si grupul evolueaza</span></span>, lucrarile create de-a lungul sesiunilor de terapie pot reda portretul complet al fiecarui participant dar si evolutia sau vindecare acestuia.<br /></span></span></p><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiSgogVnaOT0bwV2TElrpfPDvFT1wmqgbadfTy2jTWuRt_4-eKg-UY4cdN6nUgQYUfTk3aSHe-2qRLm2SV3WZ1d4SFrF6pTBAWfxAYSlxNqLKi8lIRjtj546_ZwWyIx1UosKGD5RWON5z1i/s626/group-young-people-posing-photo_23-2148239237.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="570" data-original-width="626" height="582" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiSgogVnaOT0bwV2TElrpfPDvFT1wmqgbadfTy2jTWuRt_4-eKg-UY4cdN6nUgQYUfTk3aSHe-2qRLm2SV3WZ1d4SFrF6pTBAWfxAYSlxNqLKi8lIRjtj546_ZwWyIx1UosKGD5RWON5z1i/w640-h582/group-young-people-posing-photo_23-2148239237.jpg" width="640" /></a></div>
Annemari Herzlingerhttp://www.blogger.com/profile/15795109776962425876noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-6180126826054411506.post-45718580355632238252021-01-24T17:27:00.018+02:002021-01-30T14:26:42.981+02:00Terapia prin arta si dezvoltarea personala prin arta<br /><br /><span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;">Terapia prin arta este o forma de psihoterapie, la baza careia stau atat psihologia cat si arta. Cladita pe teoriile psihoterapiei, ea foloseste procesul creativ, tehnicile si lucrarile de arta pentru a ajuta oamenii sa-si cunoasca, recunoasca si exploreze propriile emotii si trairi, sa dezvolte constiinta de sine, dar si sa acceseze coflictele interne sau traumele traite. <br /><br /> Pentru a lua parte la sedinte de terapie prin arta nu sunt necesare cunostinte sau abilitati artistice, lucrarile de arta nefiind privite sau evaluate din punct de vedere artistic sau estetic. In crearea de arta, din cadrul sedintelor de terapie prin arta, nu exista bun sau corect, valoarea terapeutica nu este data de produsului finit, impresionant din punct de vedere vizual sau estetic, ci de procesul artistic si de intentia creativa. <br /><br /> Conform numeroaselor studii in domeniu, terapia prin arta are si o componenta biochimica, nu doar psihologica. Chiar si doar privirea lucrarilor de arta are ca efect eliberarea de dopamina, lucru ce genereaza o stare de bine, caci crearea de arta activeaza abilitatile innascute de vindecare ale creierului. Terapia prin arta da clientului posibilitatea de a experimenta o stare de bine chiar si atunci cand sunt explorate subiecte sensibile. <br /><br /> Astfel, terapia prin arta este o forma de psihoterapie potrivita oricui, indiferent de varsta sau aptitudini artistice, dar in special poate fi foarte utila celor ce nu se simt confortabil sau nu se pot angaja deplin in procesul terapeutic asa cum este el oferit de psihoterapia traditionala. <br /><span style="color: #a64d79;"><br /> Terapia individuala prin arta </span><br /><br /> Libertatea de exprimare oferita de arta, in afara crearii unei stari de bine, are un impact puternic asupra modului in care procesam, pastram si impartasim informatii. Crearea de arta este o modalitate de comunicare non-verbala ce permite exprimarea trairilor si emotiilor fara a fi limitati de limbajul verbal. Terapia prin arta, prin producerea de arta, trece dincolo de limitarile prezente in exprimarea verbala a trairilor, limbajul verbal fiind uneori insuficient atunci cand trairile sunt coplesitoare iar verbalizarea lor intr-un mod adecvat nu este posibila. Exista aspecte in viata clientilor nostri despre care nu se simt confortabil sa vorbeasca, sau traume puternice ce afecteaza vorbirea, situatii in care comunicarea prin arta suplineste, completeaza sau inlocuieste limbajul verbal. <br /><br /> Crearea de arta poate fi un proces eliberator atunci cand oamenii sunt incurajati sa creeze, sa-si urmeze propriile instincte artistice si emotionale. <br /><br /> Beneficiile terapiei prin arta individuala: <br /> * Dezvoltarea de noi modalitati sau strategii de a face fata problemelor sau situatiilor dificile <br /> * Imbunatatirea starii mintale, fizice si emotionale <br /> * Cresterea constintei si valorii de sine <br /> * Diminuarea stresului si a anxietatii <br /> * Stimularea functiei cognitive si gandirii creative <br /> * Relaxeaza si permite concetrarea asupra trairilor pozitive <br /> * Este foarte utila in terapia depresiei, a tulburarilor de stres post-traumatic sau a unor fobii <br /> * Permite gestionarea comportamentelor specifice si procesarea emotiilor <br /> * Sustine exprimarea non-verbala a emotiilor, a trairilor, gandurilor si experientei personale atunci cand exprimarea verbala este imposibila <br /> * Ofera capacitatea de auto-analiza prin intermediul procesului si lucrarii de arta<br /><br /> <span style="color: #a64d79;">Dezvoltarea personala prin arta </span><br /><br /> Dezvoltarea personală include activități și experiențe care au scopul final de a îmbunătăți starea de conștientizare, dezoltare a talentelor și abilităților personale, îmbunătățirea calității vieții și contribuirea la realizarea aspirațiilor și viselor personale. <br /><br /> Cunoscut și sub denumirea de "self help" sau "evoluție personală", conceptul de dezvoltare personală include și acitivăți formale sau informale pentru a dezvolta în alții roluri precum cel de pedagog, consilier, manager, mentor etc. (Wikipedia) <br /><br /> Beneficiile terapiei prin arta asupra dezvoltarii personale: <br /> * Stimuleaza functia cognitiva si gandirea creativa <br /> * Relaxeaza si permite concetrarea asupra trairilor pozitive <br /> * Perminte explorarea si intelegerea problemelor sau a blocajelor psihice <br /> * Permite gestionarea comportamentelor specifice si procesarea emotiilor <br /> * Reduce anxietatea si creste stima de sine <br /> * Permite regasirea de sine si exprimarea emotionala <br /> * In cadrul dezvoltarii personale, terapia prin arta are un impact deosebit de important asupra modului in care procesam, retinem si redam informatiile <br /> * Faciliteaza exprimarea non-verbala a emotiilor, trairilor, gandurilor si experientei personale atunci cand exprimare verbala este imposibila <br /> * Este o modalitate creativa, neintruziva de dezvoltare personala <br /> * Ofera posibilitatea de auto-examinare prin intremediu procesului si lucrarii de arta <br /> * Intareste increderea in sine si in propria valoare <br /> * Permite acceptarea de sine si promoveaza autenticitatea <br /> * Permite dezvoltarea unui sens al propriei valori si alegerea unui scop <br /> * Determina stiluri de adaptare mai bune si imbunatateste abilitatile interpersonale <br /> * Sustine reinstalarea sperantei</span></span><p></p>
<div>
<div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhh3E3egZ0ylfvajBQ5WR4pzcRNthfupQD4_nxBNyTW84bgqMyzsqe__-BcfjSkSU0BoquvyMsUBrCnRdY7FbJfi59jPNtQ8ZsXOGq6RfvuH2jyNW-kqDCmAZT627Q4bPwUxoRU-BIKKtWD/s1920/pastel-2571378_1920.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1280" data-original-width="1920" height="426" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhh3E3egZ0ylfvajBQ5WR4pzcRNthfupQD4_nxBNyTW84bgqMyzsqe__-BcfjSkSU0BoquvyMsUBrCnRdY7FbJfi59jPNtQ8ZsXOGq6RfvuH2jyNW-kqDCmAZT627Q4bPwUxoRU-BIKKtWD/w640-h426/pastel-2571378_1920.jpg" width="640" /></a>
</div>
<br /><span style="font-family: georgia; font-size: medium;"><br /></span>
</div>
<span style="font-family: Cambria, serif;"><span style="font-size: 20px;"></span></span>
</div>
Annemari Herzlingerhttp://www.blogger.com/profile/15795109776962425876noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-6180126826054411506.post-49911514985673587362020-07-28T14:05:00.013+03:002021-01-19T08:49:18.388+02:00Terapia prin arta, mit si confuzie<div><span style="font-family: "verdana";"><font size="3"><br /></font></span></div><div><span style="font-family: "verdana";">Perceputa deseori ca o simpla activitate artistica sau o ora de arta, al carei unic scop sau efect este relaxarea,
descarcarea emotionala si uneori reorganizarea gandurilor si gasirea de
solutii, t<font size="3">erapia prin arta/art terapia, ca forma de psihoterapie emotionala, este prea putin
cunoscuta in Romania. <br /></font></span></div><div><span style="font-family: "verdana";"><font size="3"><font face=""><font><br /></font></font></font></span></div><div><span style="font-family: "verdana";"><font size="3"><font face=""><font>In incercarea de a demonta miturile aparute, haideti sa vedem impreuna ce este, dar mai ales ce nu este terapia prin arta ( numita in Romania si art terapie).<br /></font></font></font></span></div><div><span style="font-family: "verdana";"><font size="3"><font face=""><font><b><br /></b></font></font></font></span></div><div><span style="font-family: "verdana";"><font size="3"><font face=""><font><b>Terapia prin arta este o activitate de creatie potrivita doar
copiilor </b></font></font><i><font face=""><font><b><br /></b></font></font></i></font></span></div><div><span style="font-family: "verdana";"><font size="3"><i><font face=""><font><br /></font></font></i></font></span></div><div><span style="font-family: "verdana";"><font size="3">Terapia prin arta/art terapia este potrivita oricarei varste sau populatii, potrivita atat sedintelor individuale de terapie cat si celor de grup. <br /></font></span></div><div><span style="font-family: "verdana";"><font size="3"><br /></font></span></div><div><span style="font-family: "verdana";"><font size="3">T<span id="result_box" lang="ro"><span>erapeuți</span>i prin arta (art terapeutii) lucreaza cu copii, adolescenti, adulti si varstnici, cupluri, familii<span>, grupuri</span> <span>și comunități</span><span>.</span> <span>Ei oferă servicii</span>, în mod individual și ca parte a echipelor clinice, <span>în </span><span>institutii de</span> <span>sănătate</span> <span>mintală</span>, institutii de <span>reabilitare</span>, <span>instituții</span> medicale <span>sau de medicină legală</span><span> (alaturi de psihiatri, psihologi, asistenti sociali, dieteticieni si altii).</span></span></font></span></div><div><span style="font-family: "verdana";"><font size="3"><span id="result_box" lang="ro"><span></span></span><br /></font></span><div>
<span style="font-family: "verdana";"><font size="3"><span id="result_box" lang="ro"><span>De asemenea, terapeutii prin arta (art terapeutii) lucreaza in </span></span><span id="result_box" lang="ro"><span>programe</span> <span>comunitare</span><span>,</span> <span>centre de sanatate</span>, școli, <span>aziluri,</span> <span>structuri corporatiste</span><span>, </span>studiouri <span>deschise</span> (<a href="http://www.terapie-prin-arta.ro/p/mic-glosar-artterapie.html" target="_blank"><span style="color: #741b47;">open studio</span></a>) <span>sau clinici </span><span>independente</span>.</span></font></span></div><div><span style="font-family: "verdana";"><font size="3"><span id="result_box" lang="ro"><br /></span></font></span></div><div><span style="font-family: "verdana";"><font size="3"><span id="result_box" lang="ro"></span><span id="result_box" lang="ro"><span id="result_box" lang="ro">Terapeutii prin arta (art terapeutii) isi desfasoara activitatea si in zonele marcate de razboi, de catastrofe
naturale sau in tabere de refugiati. </span></span></font></span></div><div><span style="font-family: "verdana";"><font size="3"><b><span id="result_box" lang="ro"></span><i><span id="result_box" lang="ro"><br /></span></i></b></font></span></div><div><span style="font-family: "verdana";"><font size="3"><b><span id="result_box" lang="ro">Terapia prin arta (art terapia) este potrivita doar artistilor</span></b></font></span></div><div><span style="font-family: "verdana";"><font size="3"><br /><span id="result_box" lang="ro"><span id="result_box" lang="ro"><span>Pentru a participa la sedinte de terapie prin arta (art terapie) nu este nevoie de talent, cunostinte sau aptitudini artistice.</span></span><span id="result_box" lang="ro"><span> </span></span><br />
<br />
<span id="result_box" lang="ro"><span>Tehnicile terapiei prin arta (art terapiei) au la
baza ideea ca orice persoana are capacitatea latenta de a-si proiecta conflictele interne
intr-o forma vizuala ce permite ulterior verbalizarea lor</span></span><span id="result_box" lang="ro"><span>.</span></span></span></font></span></div><div><span style="font-family: "verdana";"><font size="3"><span id="result_box" lang="ro"><span id="result_box" lang="ro"><span><br /></span></span></span></font></span></div><div><span style="font-family: "verdana";"><font size="3"><span id="result_box" lang="ro"><b>Terapie prin arta (art terapia) este o activitate artistica </b></span><i><span id="result_box" lang="ro"><br /></span></i></font></span></div><div><span style="font-family: "verdana";"><font size="3"><br /><i><span id="result_box" lang="ro"><span></span></span></i><span id="result_box" lang="ro"><span>Terapia prin arta nu este o activitate artistica, iar terapeutii (art terapeutii) nu
sunt interesati de partea estetica a lucrarii, ci de valoarea ei
terapeutica.</span></span><span id="result_box" lang="ro"><span> <br /></span></span></font></span></div><div><span style="font-family: "verdana";"><font size="3"><span id="result_box" lang="ro"><span><br /></span></span></font></span></div><div><span style="font-family: "verdana";"><font size="3"><span id="result_box" lang="ro"><span>Acestia sunt deseori interesati de proces, interactiunea clientului cu materialele de arta, modele (pattern-uri) ale folosirii acestora sau ale produsului final si mult prea putin de respectarea regulilor specifice artei.<br /></span></span></font></span></div><div><span style="font-family: "verdana";"><font size="3"><span id="result_box" lang="ro"><span></span></span><i><span id="result_box" lang="ro"><span><br /></span></span></i></font></span></div><div><span style="font-family: "verdana";"><font size="3"><b><span id="result_box" lang="ro"><span>Terapie prin arta este o ora de arta</span></span></b></font></span></div><div><span style="font-family: "verdana";"><font size="3"><span id="result_box" lang="ro"><span><br /></span></span></font></span></div><div><span style="font-family: "verdana";"><font size="3"><span id="result_box" lang="ro"><span><span id="result_box" lang="ro"><span>Una dintre diferentele esentiale dintre
lectiile de arta si terapia prin arta (art terapia) este scopul. <br /></span></span></span></span></font></span></div><div><span style="font-family: "verdana";"><font size="3"><span id="result_box" lang="ro"><span><span id="result_box" lang="ro"><span><br /></span></span></span></span></font></span></div><div><span style="font-family: "verdana";"><font size="3"><span id="result_box" lang="ro"><span><span id="result_box" lang="ro"><span>In cadrul terapiei prin arta (art terapiei), nu </span></span></span></span><span id="result_box" lang="ro"><span><span id="result_box" lang="ro"><span><span id="result_box" lang="ro"><span><span id="result_box" lang="ro"><span>se urmareste obtinerea sau dezvoltarea </span></span></span></span>aptitudinilor artistice, desi uneori, in timpul sedintelor de terapie, clientii<span style="color: red;"> <span style="color: black;">isi pot</span> </span>descoperi talente noi, arta devenind un hobby.</span></span></span></span></font></span></div><div><span style="font-family: "verdana";"><font size="3"><i><span id="result_box" lang="ro"><span><br /></span></span></i></font></span></div><div><span style="font-family: "verdana";"><font size="3"><b><span id="result_box" lang="ro"><span>Terapia prin arta sau arta ca terapie sunt acelasi lucru</span></span></b></font></span></div><div><span style="font-family: "verdana";"><font size="3"><span id="result_box" lang="ro"><span><br /></span></span></font></span></div><div><span style="font-family: "verdana";"><font size="3"><span id="result_box" lang="ro"><span>Termenul de terapie prin arta sau art terapia cum mai este numita in Romania defineste o forma de psihoterapie expresiva si emotionala, la baza careia stau teoriile psihologiei si ale psihoterapiei, pe cand arta ca terapie (Art as Therapy) se refera la puterea vindecatoare a artei, putere la indemana oricui, ce nu necesita cunostinte anterioare.<br /></span></span></font></span></div><div><span style="font-family: "verdana";"><font size="3"><span id="result_box" lang="ro"><span></span></span><br /><span id="result_box" lang="ro"><span>"Arta singura stie cum sa transforme gandurile dezgustatoare despre
oroarea si absurditatea existentei, in notiuni ce pot fi acceptate mai
usor." Friedrich Nietzsche</span></span></font></span></div><div><span style="font-family: "verdana";"><font size="3"><span id="result_box" lang="ro"><span></span></span><br /><span id="result_box" lang="ro"><span><a href="https://www.terapie-prin-arta.ro/2016/08/arta-si-terapia-prin-arta-scurt-istoric.html" target="_blank">Terapia prin arta</a> (art terapia) poate fi privita ca un lider in cultivarea, intelegerea si grija pentru fenomenul arta si cel de vindecare. Ea</span></span> insa este mai mult decat atat, caci adauga rolului vindecator al artei cunostinte despre dezvoltarea umana, <span id="result_box" lang="ro"><span>tradiții</span> <span>spirituale</span>, <span>multiculturale</span> <span>și artistice, dar si</span></span> teoriile psihoterapiei si psihologice. <br /></font></span>
<span style="font-family: "verdana";"><font size="3"><br />
Terapia prin arta (art terapia) este de asemenea o forma de psihoterapie ce combina
teoriile si tehnicile traditionale ale psihoterapiei cu intelegerea
aspectelor psihologice ale procesului creativ. In timpul sedintelor de terapie, terapeutii prin arta folosesc puterea vindecatoare a artei (Arta ca terapia), dar procesul si deciziile terapeutice sunt luate pe baza cunostiintelor de psihoterapie. <br /><i><span id="result_box" lang="ro"><span></span></span></i><i><font face=""><font style="list-style-type: circle;"><b><br /></b></font></font></i></font></span></div><div><span style="font-family: "verdana";"><font size="3"><font face=""><font style="list-style-type: circle;"><b>Terapia prin arta este o metoda proiectiva de evaluare psihologica</b></font></font><i><font face=""><font style="list-style-type: circle;"><b><br /></b></font></font></i></font></span></div><div><span style="font-family: "verdana";"><font size="3"><i><font face=""><font style="list-style-type: circle;"><b><br /></b></font></font></i></font></span></div><div><span style="font-family: "verdana";"><font size="3"><span class="OAVLIQC-N-xb"><span class="OAVLIQC-ub-q">Desi </span></span><span class="OAVLIQC-N-xb"><span class="OAVLIQC-ub-q"><span id="result_box" lang="ro"><span>tehnicile
terapiei prin arta (art terapiei) au la baza ideea ca orice persoana, indiferent de
varsta sau pregatire artistica, are capacitatea latenta de a-si proiecta
conflictele interne intr-o forma vizuala</span></span><span id="result_box" lang="ro"><span>, s</span></span>pre deosebire de celelalte doua mari curente in analiza si evaluarea psihologica a desenelor, terapia prin arta <span class="OAVLIQC-N-xb"><span class="OAVLIQC-ub-q"><span id="result_box" lang="ro"><span>este caracterizata deseori de incercarea de a descoperi si de a evidentia normalitatea (modurile în care sunt prezentate subiecte
importante sau semnificative din punct de vedere personal) si mai putin de a evalua personalitatea sau a stabili un diagnostic clinic. </span></span><span id="result_box" lang="ro"><span><span id="result_box" lang="ro"><span><span id="result_box" lang="ro"><span><br /></span></span></span></span></span></span></span></span></span></span></font></span></div><div><span style="font-family: "verdana";"><font size="3"><span class="OAVLIQC-N-xb"><span class="OAVLIQC-ub-q"><span class="OAVLIQC-N-xb"><span class="OAVLIQC-ub-q"><span id="result_box" lang="ro"><span><span id="result_box" lang="ro"><span><span id="result_box" lang="ro"><span></span></span></span></span></span></span></span></span></span></span><br /></font></span></div><div><span style="font-family: "verdana";"><font size="3"><b><font face=""><font>Terapia prin arta este un intrument la indemna oricarui
psiholog</font></font></b></font></span></div><div><span style="font-family: "verdana";"><font size="3"><b><i><font face=""><font><br /></font></font></i></b></font></span></div><div><span style="font-family: "verdana";"><font size="3">Desi arta este la indemana oricui, oriunde, indiferent de abilitatile artistice <span id="result_box" lang="ro"><span>si oricine
poate avea o experienta de vindecare prin arta, </span></span>terapia prin arta (art terapia) este o forma de psihoterapie, nu un instrument, iar profesarea ei presupune formarea in acest domeniu specific. <br /></font></span></div><div><span style="font-family: "verdana";"><font size="3"><b><br /></b></font></span></div><div><span style="font-family: "verdana";"><font size="3"><b>Terapia prin arta poate fi practicata de orice persoana
ce are cunostinte de psihologie sau de arta</b></font></span></div><div><span style="font-family: "verdana";"><font size="3"><b><i><br /></i></b></font></span></div><div><span style="font-family: "verdana";"><font size="3"><span id="result_box" lang="ro"><span>Desi oricine
poate avea o experienta de vindecare prin arta, terapia prin arta (artr terapia) necesita indrumarea unui terapeut prin arta calificat.</span></span></font></span></div><div><span style="font-family: "verdana";"><font size="3"><span id="result_box" lang="ro"><span><br /></span></span></font></span></div><div><span style="font-family: "verdana";"><font size="3">Terapia prin arta (art terapia) se afla la intersectia a trei mari domenii: arta, psihologie si psihiatrie. Este probabil usor de inteles de ce acest domeniu prezinta asemanari si puncte comune atat cu arta si activitatea de creatie cat si cu alte forme de psihoterapie. Desi are la baza aceleasi teorii psihologice sau psihoterapeutice, practicarea ei nu se poate face pe baza acestor similitudini.<b><br /></b><span id="result_box" lang="ro"><span></span></span></font></span></div><div><span style="font-family: "verdana";"><font size="3"><b><i><br /></i></b></font></span></div><div><span style="font-family: "verdana";"><font size="3"><b>Terapia prin arta poate fi invatata in cadrul unui curs <i><br /></i></b></font></span></div><div><span style="font-family: "verdana";"><font size="3"><b><i><br /></i></b></font></span></div><div><span style="font-family: "verdana";"><font size="3">Fiind o forma de psihoterapie, formarea in domeniu este preponderent academica (master) si indeplineste anumite criterii deosebit de importante.<br /></font></span></div><div><span style="font-family: "verdana";"><font size="3"><br /></font></span></div><div><span style="font-family: "verdana";"><font size="3">Formarea este un intreg proces ce necesita timp ( 2-3 ani) si respecta cerinte specifice: cursuri de specialitate, ore de practica, ore de supervizare etc.</font></span></div><div><span style="font-family: "verdana";"><font size="3"><i><br /></i></font></span></div><div><span style="font-family: "verdana";"><font size="3"><b> "Terapie prin arta este o forma de dezvoltare personala practica si experimentala, intr-o maniera distractiva si interactiva."</b></font></span></div><div><span style="font-family: "verdana";"><font size="3"><br /></font></span></div><div><span style="font-family: "verdana";"><font size="3">Desi unul dintre efectele sale, ca si in cazul altor forme de psihoterapie, poate fi dezvoltarea personala, acesta nu este scopul central al terapiei prin arta (art terapiei). <br /></font></span></div><div><span style="font-family: "verdana";"><font size="3"><br /></font></span></div><div><span style="font-family: "verdana";"><font size="3">Este o forma de psihoterapie, aparuta dupa al doilea razboi mondial, simultan in Anglia si Statele Unite ale Americii, o forma de psihoterapie recunoscuta la nivel mondial, nicidecum o modalitate experimentala de dezvoltare personala.<br /></font></span></div><div><span style="font-family: "verdana";"><font size="3"><br /></font></span></div></div><div><span style="font-family: "verdana";"><font size="3"><b>"Cursuri de terapie prin arta pentru copii"</b></font></span></div><div><span style="font-family: "verdana";"><font size="3"><b><br /></b></font></span></div><div><span style="font-family: "verdana";"><font size="3">Arta este al doilea limbaj al copilului dupa joc, limbaj ce apare inainte celui verbal, in jurul varstei de un an. Pentru a practica si a se bucura de potentialul vindecator al artei, copiii nu au nevoie de un intermediar, ghid sau instructiuni, ba dimpotriva. <br /></font></span></div><div><span style="font-family: "verdana";"><font size="3"><br /></font></span></div><div><span style="font-family: "verdana";"><font size="3">Daca vorbim insa de terapia prin arta (art terapia) cu copii, este preferabil sa se desfasoare intr-un cadru potrivit (sala de terapie), sub indrumarea unui terapeut prin arta specializat, respectand setting-urile specifice unei sedinte de terapie.</font></span></div><div><span style="font-family: "verdana";"><font size="3"><br /></font></span></div><div><span style="font-family: "verdana";"><font size="3">In plus, cursurile de terapie prin arta sunt imposibil de predat copiilor, varsta ca simbol al maturitatii psihice este un criteriu deosebit de important de care se tine cont in procesul de predare.<br /></font></span></div><div><span style="font-family: "verdana";"><font size="3"><br /></font></span></div><div><span style="font-family: "verdana";"><font size="3">"<b>Cursuri de terapie prin arta</b>"</font></span></div><div><span style="font-family: "verdana";"><font size="3"><br /></font></span></div><div><span style="font-family: "verdana";"><font size="3">Ca orice forma de psihoterapie, respectand norme bine stabilite, terapia prin arta (art terapia) se invata. Intr-un limbaj permisiv, termenul de "cursuri de terapie prin arta" poate desemna un grup de cursuri din programul de formare al viitorilor terapeuti prin arta (art terapeuti) sau cursuri
menite sa ofere cunostinte generale membrilor unor populatii sau comunitati specifice. <br /></font></span></div><div><span style="font-family: "verdana";"><font size="3"><br /></font></span></div><div><span style="font-family: "verdana";"><font size="3">Acestea din urma au drept scop formarea de <b>facilitatori</b>, nu terapeuti,<b> </b>apti sa foloseasca puterea de vindecare a artei in comunitatile marcate de dezastre naturale, razboaie etc., acolo unde in general nu exista suport psihic sau acesta este inaccesibil grupurilor mari de oameni. <br /></font></span></div><span style="font-family: "verdana";"><font size="3"><div><span style="font-family: "verdana";"><font size="3"><br /></font></span></div>De aceea, in cadrul cursurilor de terapie prin arta, ce nu sunt parte a unui program academic sau macar un program ce indeplineste conditii minime si esentiale, nu sunt formati terapeuti prin arta (art terapeuti).<br /></font></span><div><span style="font-family: "verdana";"><font size="3"><br /></font></span></div><div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhkghyphenhyphenyvP_iDoj9dei2bn0qDaIPlVyaInIfSrYo7mYe76mY0TEX152IfoM7N_r9AAWJ7E_1ZtuszJ1bKDdUCFaCHoxA_rRFqdUIDyfQHwBaqSTeTCZk4TEUu_8iwGr8GQ3z2ap8UDDnjam4/s640/paint-brushes-690260_640.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="426" data-original-width="640" height="416" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhkghyphenhyphenyvP_iDoj9dei2bn0qDaIPlVyaInIfSrYo7mYe76mY0TEX152IfoM7N_r9AAWJ7E_1ZtuszJ1bKDdUCFaCHoxA_rRFqdUIDyfQHwBaqSTeTCZk4TEUu_8iwGr8GQ3z2ap8UDDnjam4/w625-h416/paint-brushes-690260_640.jpg" width="625" /></a></div><span style="font-family: "verdana";"><font size="3"><br /></font></span></div><div><br /></div>Annemari Herzlingerhttp://www.blogger.com/profile/15795109776962425876noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-6180126826054411506.post-16728324063190838812020-06-17T23:17:00.012+03:002021-05-26T08:42:57.922+03:00Scribble-ul, tehnica in terapia prin arta<div><font color="#111111">
<font face="">
<font size="4" style="font-size: 16pt;"><br /></font></font></font></div><div><font color="#111111"><font face=""><font size="4" style="font-size: 16pt;">In
prima perioada a acestui secol, termenul de scribble definea o gama
larga de desene considerate nereprezentative, fapt pentru care li s-a acorda putina atentie.
Existau insa trei domenii in care scribble-ul era privit ca avand o
deosebita importanta: in arta copiilor, in desenele mediumistice si
in arta psihotica, ultima fiind considerata cel mai dramatic colaps de
la standardele conventionale ale reprezentarii sau ale simbolismului.
</font>
</font>
</font>
</div>
<br />
<font face="">
<font size="4" style="font-size: 16pt;">Scribble-ul
a devenit insa popular pe la mijlocul anilor '20 cand in
incercarea de a-l intelege si de a-l explica i s-a dat o
interpretare atat grafologica cat si psihanalitica. Se
considera ca scribble-ul evidentiaza aspecte grafologice datorita
trasaturii sale kinestezice, fiind
perceput, pe scala larga, ca o "lingua franca"
inconstienta.</font>
</font>
<br />
<br />
<font face="">
<font size="4" style="font-size: 16pt;">Vorbind
de arta copiilor si in special despre <span style="color: #a64d79;"><a href="https://www.terapie-prin-arta.ro/p/cursuri-si-ateliere.html" target="_blank"><span>etapele dezvoltarii desenului la copii</span></a>,
</span>scribble-ul este o
etapa de dezvoltare normala a
desenului pe care fiecare copil o va experimenta. Ea coincide cu perioada
tarzie a etapei senzorio-motorie a dezvoltarii cognitive, asa cum este ea
descrisa de Piaget, etapa ce marcheaza totodata si inceputul perioadei
gandirii preoperatorii. </font>
</font>
<br />
<br />
<font face="">
<font size="4" style="font-size: 16pt;">In desenele copiilor scribble-ul
apare spontan, in jurul varstei de 18 luni, varsta
caracterizata din punct de vedere motric de un control mic al miscarii. Urma lasata de creion pe
foaie il va fascina pe copil, acesta repetand actiunea. Datorita dezvoltarii motricitatii dar si a
coordonarii mana -
ochi, la sfarsitul acestei perioade, forma si modul de desenare a scribble-ului se va schimba.
Scribbelul desenat este alcatuit preponderent din linii curbe datorita miscarii ritmice,
circulare a mainii, din el luand nastere ulterior primul cerc. </font>
</font>
<br />
<br />
<font face="">
<font size="4" style="font-size: 16pt;">In
terapia prin arta (arte terapia), scribble-ul este o tehnica populara si este
folosita intr-o multitudine de moduri ce raspund diferitelor
scopuri.</font>
</font>
<font face=""><font size="4" style="font-size: 16pt;">Este
o tehnica potrivita atat copiilor cat si adultilor, folosita atat in
terapiile individuale cat si de grup.</font>
</font>
<br />
<br />
<font face="">
<font size="4" style="font-size: 16pt;">Tehnica
scribble-lui descrisa de Florence Cane in cartea sa
„ <i>The Artist in Each of Us”</i> (1983) si folosita de terapeutii prin arta de-a lungul timpului are
ca scop reducerea
inhibitiei si eliberarea spontana a imaginilor din
inconstient. </font>
</font>
<br />
<br />
<font face="">
<font size="4" style="font-size: 16pt;">Scribble-ul,
ca activitate desfasurata in cadrul sesiunilor de terapie prin arta/art terapie, poate fi
folosit ca o modalitate de indepartare de imaginile constiente si
de accesare a imaginatiei sau a inconstientului, dar si ca tehnica pentru relaxare si linistire.
Deoarece un scribble nu poate fi etichetat ca fiind bun sau rau,
corect sau incorect, estetic sau inestetic si nu genereaza griji legate de rezultat, acesta poate fi folosit
si ca tehnica
impotriva anxietatii sau efectelor negative ale perfectionismului.
</font>
</font>
<br />
<br />
<font face="">
<font size="4" style="font-size: 16pt;">Desenarea scribble-ului si colorarea formelor rezultate este un bun
exercitiu de linistire ce poate fi practicat atat la sfarsitul sesiunilor de terapie cu o puternica
incarcatura
emotionala cat si in
confortul propriei case. <br /></font>
</font>
<br />
<font face="">
<font size="4" style="font-size: 16pt;">Un alt scop al folosirii scribble-ului in terapia prin arta este
incercarea de
accesare a simbolurilor inconstiente si evidentiarea acestora,
atunci cand in multitudinea de linii ale sale este cautata forma unui obiect
cunoscut.</font>
</font>
<br />
<br />
<font face="">
<font size="4" style="font-size: 16pt;">In
sesiunile de grup in cadrul terapiei prin arta/art terapiei, scribble-ul poate fi
folosit intr-o multitudine de abordari diferite ce slujesc scopurilor propuse. <br /></font>
</font>
<br />
<font face="">
<font size="4" style="font-size: 16pt;">Cere membrilor grupului ca fiecare dintre ei sa deseneze un scribble
ca apoi sa dea foaia membrului din dreapta sa. Fiecare membru va incerca sa transforme scribble-ul
primit intr-un desen intuitiv prin adaugarea
detaliilor si a culorilor. Aceasta tehnica permite gasirea de fiecare membru in parte a propriul raspuns
legat de situatii neprevazute. <br /></font>
</font>
<br />
<font face="">
<font size="4" style="font-size: 16pt;">Cum e sa lucrezi cu ceva ce nu
neaparat vrei, ce nu cunosti, ceva gata stabilit, la care nu neaparat te
astepti? <br /></font>
</font>
<br />
<div><font face="">
<font size="4" style="font-size: 16pt;">Aceasta tehnica permite membrilor grupului sa incerce si sa
exerseza modalitati noi de gandire si sa descopere, prin intermediul artei, atitudini si perspective noi
legate de o situatie neprevazuta.</font></font></div><div><font face=""><font size="4" style="font-size: 16pt;"><br /></font></font></div><div><font face=""><font size="4" style="font-size: 16pt;">Fie ca este folosit in cadrul sesiunilor de terapie sau in confortul propriei case dupa o zi foarte incarcata, scribble-ul te va ajuta sa te relaxezi. Incearca pentru cateva minute sa desenezi si distreaza-te colorand sau desenand spatiile rezultate.<br /></font></font></div><div><font face=""><font size="4" style="font-size: 16pt;"><br /></font></font></div><div><font face=""><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiMv38Vosls0p47OM0ubr3IoBxMQyHQ9Jhlpsv0alTZwabUFL92w7zpaNI6NmyqoldP5mbW_Sg6F9HrprxB3mq3YgWVDbW1ZUjaZUTdbB1TtRgyz_lefyppw8irX7k3l6kehx772GPwBPpL/s6000/doodle.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="4000" data-original-width="6000" height="344" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiMv38Vosls0p47OM0ubr3IoBxMQyHQ9Jhlpsv0alTZwabUFL92w7zpaNI6NmyqoldP5mbW_Sg6F9HrprxB3mq3YgWVDbW1ZUjaZUTdbB1TtRgyz_lefyppw8irX7k3l6kehx772GPwBPpL/s320/doodle.jpg" width="517" /></a></div><font size="4" style="font-size: 16pt;"><br /></font></font></div>Annemari Herzlingerhttp://www.blogger.com/profile/15795109776962425876noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-6180126826054411506.post-9915218493462903942020-05-10T13:39:00.002+03:002020-11-02T13:59:40.603+02:00Metode combinate și mentale contra anxietatii<div style="margin-bottom: 0cm;">
<br /></div>
<div style="margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span><span lang="ro-RO">Așa</span></span><span><span lang="en-US">
cum am promis </span></span><span style="color: #a64d79;"><a href="https://www.terapie-prin-arta.ro/2020/04/tehnici-prin-arta-sau-joc-la-indemana.html" target="_blank"><span style="color: #741b47;"><span><span lang="ro-RO">î</span></span></span></a></span><span><span lang="en-US"><span style="color: #a64d79;"><a href="https://www.terapie-prin-arta.ro/2020/04/tehnici-prin-arta-sau-joc-la-indemana.html" target="_blank"><span style="color: #741b47;">n articolul trecut</span></a></span>, </span></span><span><span lang="ro-RO">în
încercarea de a ajuta copiii să treacă mai ușor peste această
perioadă </span></span><span><span lang="en-US">v</span></span><span><span lang="ro-RO">oi
continua povestindu-vă în acest articol despre</span></span><span><span lang="en-US">
tehnicile mentale </span></span><span><span lang="ro-RO">ș</span></span><span><span lang="en-US">i
cele combinate, folosite deseori în terapia prin artă sau terapia prin joc. </span></span><span><span lang="ro-RO">Acestea
sunt activități la îndemâna oricui, activități ce le puteți
face ș</span></span><span><span lang="en-US">i
voi acas</span></span><span><span lang="ro-RO">ă,</span></span><span><span lang="en-US">
</span></span><span><span lang="ro-RO">î</span></span><span><span lang="en-US">mpreun</span></span><span><span lang="ro-RO">ă</span></span><span><span lang="en-US">
cu copiii, </span></span><span><span lang="ro-RO">î</span></span><span><span lang="en-US">n
lipsa unui terapeut.</span></span></span></div>
<div lang="en-US" style="margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></div>
<div style="margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span><span lang="ro-RO">Deși</span></span><span><span lang="en-US">
pentru unii copii metodele fizice dau rezultate, pentru </span></span><span><span lang="ro-RO">alții,
cele</span></span><span><span lang="en-US">
mentale </span></span><span><span lang="ro-RO">pot
avea </span></span><span><span lang="en-US">rezultate
mai bune. </span></span>
</span></div>
<div lang="en-US" style="margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></div>
<div style="margin-bottom: 0cm; text-align: center;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span><span lang="ro-RO"><b>Gândirea</b></span></span><span><span lang="en-US"><b>
paradoxal</b></span></span><span><span lang="ro-RO"><b>ă</b></span></span></span></div>
<div lang="en-US" style="margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></div>
<div style="margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span><span lang="ro-RO">Î</span></span><span><span lang="en-US">ncercarea
de a imagina </span></span><span><span lang="ro-RO">ș</span></span><span><span lang="en-US">i
descrie un scenariu mai dramatic </span></span><span><span lang="ro-RO">decât</span></span><span><span lang="en-US">
</span></span><span><span lang="ro-RO">situația</span></span><span><span lang="en-US">
</span></span><span><span lang="ro-RO">î</span></span><span><span lang="en-US">n
care se afl</span></span><span><span lang="ro-RO">ă</span></span><span><span lang="en-US">,
</span></span><span><span lang="ro-RO">î</span></span><span><span lang="en-US">n
mod paradoxal </span></span><span><span lang="ro-RO">î</span></span><span><span lang="en-US">i
</span></span><span><span lang="ro-RO">poate
liniști</span></span><span><span lang="en-US">
pe copii, </span></span><span><span lang="ro-RO">oferindu-le</span></span><span><span lang="en-US">
</span></span><span><span lang="ro-RO">un
</span></span><span><span lang="en-US">sentiment
de control (control al proprilor </span></span><span><span lang="ro-RO">gânduri</span></span><span><span lang="en-US">
</span></span><span><span lang="ro-RO">și</span></span><span><span lang="en-US">
al </span></span><span><span lang="ro-RO">situației</span></span><span><span lang="en-US">).
</span></span><span><span lang="ro-RO">În
scenariul </span></span><span><span lang="en-US">creat
</span></span><span><span lang="ro-RO">de
ei, aceștia </span></span><span><span lang="en-US">au
puterea de a decide </span></span><span><span lang="ro-RO">ș</span></span><span><span lang="en-US">i
de a </span></span><span><span lang="ro-RO">influența</span></span><span><span lang="en-US">
lucrurile. </span></span><span><span lang="ro-RO">În
plus, d</span></span><span><span lang="en-US">e
cele mai multe ori, </span></span><span><span lang="ro-RO">situația
</span></span><span><span lang="en-US">imaginat</span></span><span><span lang="ro-RO">ă</span></span><span><span lang="en-US">
</span></span><span><span lang="ro-RO">fiind</span></span><span><span lang="en-US">
</span></span><span><span lang="ro-RO">inedită,
</span></span><span><span lang="en-US">totul
</span></span><span><span lang="ro-RO">s</span></span><span><span lang="en-US">e
termin</span></span><span><span lang="ro-RO">ă</span></span><span><span lang="en-US">
</span></span><span><span lang="ro-RO">î</span></span><span><span lang="en-US">n
</span></span><span><span lang="ro-RO">râs.
Râsul</span></span><span><span lang="en-US">,
umorul despre care vom vorbi </span></span><span><span lang="ro-RO">ș</span></span><span><span lang="en-US">i
mai </span></span><span><span lang="ro-RO">târziu</span></span><span><span lang="en-US">
</span></span><span><span lang="ro-RO">î</span></span><span><span lang="en-US">n
acest articol, este </span></span><span><span lang="ro-RO">o
foarte bună modalitatea </span></span><span><span lang="en-US">de
detensionare </span></span><span><span lang="ro-RO">ș</span></span><span><span lang="en-US">i
</span></span><span><span lang="ro-RO">liniștire</span></span><span><span lang="en-US">
a sistemului nervos central.</span></span></span></div>
<div lang="en-US" style="margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></div>
<div lang="en-US" style="margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><i><b>Activitate</b></i></span></div>
<div lang="en-US" style="margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></div>
<div style="margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span><span lang="ro-RO">Propune-i</span></span><span><span lang="en-US">
copilului s</span></span><span><span lang="ro-RO">ă</span></span><span><span lang="en-US">
</span></span><span><span lang="ro-RO">desenați,
împreună,</span></span><span><span lang="en-US">
un desen </span></span><span><span lang="ro-RO">legat
de</span></span><span><span lang="en-US">
lucrul de care se teme cel mai </span></span><span><span lang="ro-RO">rău.</span></span><span><span lang="en-US">
</span></span><span><span lang="ro-RO">Lasă</span></span><span><span lang="en-US">-l
pe el s</span></span><span><span lang="ro-RO">ă</span></span><span><span lang="en-US">
</span></span><span><span lang="ro-RO">î</span></span><span><span lang="en-US">nceap</span></span><span><span lang="ro-RO">ă</span></span><span><span lang="en-US">
desenul </span></span><span><span lang="ro-RO">ș</span></span><span><span lang="en-US">i
dac</span></span><span><span lang="ro-RO">ă</span></span><span><span lang="en-US">
este de acord, </span></span><span><span lang="ro-RO">adăugați</span></span><span><span lang="en-US">
pe </span></span><span><span lang="ro-RO">rând</span></span><span><span lang="en-US">
detalii pentru a-l face mai </span></span><span><span lang="ro-RO">înspăimântător</span></span><span><span lang="en-US">.
Contrar </span></span><span><span lang="ro-RO">așteptărilor</span></span><span><span lang="en-US">,
cu </span></span><span><span lang="ro-RO">cât</span></span><span><span lang="en-US">
</span></span><span><span lang="ro-RO">sunt
făcute </span></span><span><span lang="en-US">mai
multe </span></span><span><span lang="ro-RO">adăugări
sau sunt folosite mai multe </span></span><span><span lang="en-US">culori,
</span></span><span><span lang="ro-RO">lucrul
de care copilul se teme devine mai puțin înfricoșător și deseori
</span></span><span><span lang="en-US">haios.</span></span></span></div>
<div lang="en-US" style="margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></div>
<div style="margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span><span lang="en-US"><i><b>S</b></i></span></span><span><span lang="ro-RO"><i><b>ă</b></i></span></span><span><span lang="en-US"><i><b>
facem </b></i></span></span><span><span lang="ro-RO"><i><b>cunoștiință</b></i></span></span><span><span lang="en-US"><i><b>
cu frica</b></i></span></span></span></div>
<div lang="en-US" style="margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></div>
<div style="margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span><span lang="ro-RO">Î</span></span><span><span lang="en-US">n
lucrul cu copii</span></span><span><span lang="ro-RO">i</span></span><span><span lang="en-US">,
atunci </span></span><span><span lang="ro-RO">când</span></span><span><span lang="en-US">
frica sau anxietatea copiilor este </span></span><span><span lang="ro-RO">atât</span></span><span><span lang="en-US">
de mare </span></span><span><span lang="ro-RO">încât</span></span><span><span lang="en-US">
deseori </span></span><span><span lang="ro-RO">î</span></span><span><span lang="en-US">i
blocheaz</span></span><span><span lang="ro-RO">ă</span></span><span><span lang="en-US">
</span></span><span><span lang="ro-RO">ș</span></span><span><span lang="en-US">i
o singur</span></span><span><span lang="ro-RO">ă</span></span><span><span lang="en-US">
</span></span><span><span lang="ro-RO">intervenție</span></span><span><span lang="en-US">
nu este de ajuns, </span></span><span><span lang="ro-RO">î</span></span><span><span lang="en-US">n
</span></span><span><span lang="ro-RO">funcție</span></span><span><span lang="en-US">
de </span></span><span><span lang="ro-RO">situație</span></span><span><span lang="en-US">,
de-a lungul mai multor </span></span><span><span lang="ro-RO">întâlniri</span></span><span><span lang="en-US">
</span></span><span><span lang="ro-RO">încercăm</span></span><span><span lang="en-US">
s</span></span><span><span lang="ro-RO">ă</span></span><span><span lang="en-US">
ne </span></span><span><span lang="ro-RO">î</span></span><span><span lang="en-US">mprietenim
cu frica.</span></span></span></div>
<div lang="en-US" style="margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></div>
<div style="margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span><span lang="ro-RO">Î</span></span><span><span lang="en-US">n
</span></span><span><span lang="ro-RO">încercarea
de a o</span></span><span><span lang="en-US">
</span></span><span><span lang="ro-RO">cunoaște,
desenarea ei, ai da o formă, o culoare sunt foarte importante</span></span><span><span lang="en-US">.
</span></span><span><span lang="ro-RO">Îl
putem încuraja pe copil să îi găsească un</span></span><span><span lang="en-US">
nume, </span></span><span><span lang="ro-RO">să
</span></span><span><span lang="en-US">vor</span></span><span><span lang="ro-RO">bească</span></span><span><span lang="en-US">
despre lucruri</span></span><span><span lang="ro-RO">le</span></span><span><span lang="en-US">
ce </span></span><span><span lang="ro-RO">î</span></span><span><span lang="en-US">i
plac acelei frici</span></span><span><span lang="ro-RO">
(</span></span><span><span lang="en-US">ce
</span></span><span><span lang="ro-RO">î</span></span><span><span lang="en-US">i
place s</span></span><span><span lang="ro-RO">ă</span></span><span><span lang="en-US">
fac</span></span><span><span lang="ro-RO">ă</span></span><span><span lang="en-US">
</span></span><span><span lang="ro-RO">î</span></span><span><span lang="en-US">n
vacan</span></span><span><span lang="ro-RO">ță</span></span><span><span lang="en-US">,
</span></span><span><span lang="ro-RO">care
este mâncarea preferată, </span></span><span><span lang="en-US">ce
jocuri, jucarii </span></span><span><span lang="ro-RO">î</span></span><span><span lang="en-US">i
plac</span></span><span><span lang="ro-RO">),</span></span><span><span lang="en-US">
vorbim despre prietenii ei, despre ce face </span></span><span><span lang="ro-RO">când</span></span><span><span lang="en-US">
se simte singur</span></span><span><span lang="ro-RO">ă</span></span><span><span lang="en-US">
etc., </span></span><span><span lang="ro-RO">dar</span></span><span><span lang="en-US">
mai ales de ce, </span></span><span><span lang="ro-RO">de
cine</span></span><span><span lang="en-US">
</span></span><span><span lang="ro-RO">î</span></span><span><span lang="en-US">i
e</span></span><span><span lang="ro-RO">ste</span></span><span><span lang="en-US">
</span></span><span><span lang="ro-RO">ei
</span></span><span><span lang="en-US">fric</span></span><span><span lang="ro-RO">ă.</span></span><span><span lang="en-US">
</span></span><span><span lang="ro-RO">Î</span></span><span><span lang="en-US">i
</span></span><span><span lang="ro-RO">desenăm</span></span><span><span lang="en-US">
desene, </span></span><span><span lang="ro-RO">î</span></span><span><span lang="en-US">i
facem cadouri </span></span><span><span lang="ro-RO">cu
anumite ocazii</span></span><span><span lang="en-US">,
</span></span><span><span lang="ro-RO">uneori
chiar îi și citim o poveste fricii</span></span><span><span lang="en-US">.</span></span></span></div>
<div style="margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span><span lang="ro-RO">U</span></span><span><span lang="en-US">manizarea
</span></span><span><span lang="ro-RO">fricii,
</span></span><span><span lang="en-US">crearea
unei </span></span><span><span lang="ro-RO">relații</span></span><span><span lang="en-US">
cu ea, scade </span></span><span><span lang="ro-RO">foarte
mult</span></span><span><span lang="en-US">
anxietatea </span></span><span><span lang="ro-RO">ș</span></span><span><span lang="en-US">i
</span></span><span><span lang="ro-RO">urmările</span></span><span><span lang="en-US">
ei </span></span><span><span lang="ro-RO">și</span></span><span><span lang="en-US">
</span></span><span><span lang="ro-RO">î</span></span><span><span lang="en-US">l
ajut</span></span><span><span lang="ro-RO">ă</span></span><span><span lang="en-US">
pe copil s</span></span><span><span lang="ro-RO">ă</span></span><span><span lang="en-US">
</span></span><span><span lang="ro-RO">dețină</span></span><span><span lang="en-US">
controlul asupra </span></span><span><span lang="ro-RO">situației</span></span><span><span lang="en-US">.</span></span></span></div>
<div lang="en-US" style="margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></div>
<div style="margin-bottom: 0cm; text-align: center;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span><span lang="en-US"><b>Vizualizarea
</b></span></span><span><span lang="ro-RO"><b>mentală</b></span></span></span></div>
<div lang="en-US" style="margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></div>
<div style="margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span><span lang="en-US">Este
capacitatea de a vede</span></span><span><span lang="ro-RO">a</span></span><span><span lang="en-US">
mental lucruri </span></span><span><span lang="ro-RO">din
viața noastră de zi cu zi</span></span><span><span lang="en-US">,
</span></span><span><span lang="ro-RO">fiind</span></span><span><span lang="en-US">
un instrument foarte important </span></span><span><span lang="ro-RO">î</span></span><span><span lang="en-US">n
controlul </span></span><span><span lang="ro-RO">anxietății</span></span><span><span lang="en-US">.</span></span></span></div>
<div style="margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span><span lang="en-US">Relaxarea,
</span></span><span><span lang="ro-RO">î</span></span><span><span lang="en-US">n
general, </span></span><span><span lang="ro-RO">ș</span></span><span><span lang="en-US">i
controlul </span></span><span><span lang="ro-RO">anxietății</span></span><span><span lang="en-US">,
</span></span><span><span lang="ro-RO">î</span></span><span><span lang="en-US">n
particular, presupun </span></span><span><span lang="ro-RO">existența
unei </span></span><span><span lang="en-US">
</span></span><span><span lang="ro-RO">abilități</span></span><span><span lang="en-US">
de vizualizare dezvoltat</span></span><span><span lang="ro-RO">ă</span></span><span><span lang="en-US">.
Oricine </span></span><span><span lang="ro-RO">îș</span></span><span><span lang="en-US">i
poate dezvolta aceast</span></span><span><span lang="ro-RO">ă</span></span><span><span lang="en-US">
capacitate, prin practicare</span></span><span><span lang="ro-RO">a</span></span><span><span lang="en-US">
ei </span></span><span><span lang="ro-RO">frecventă</span></span><span><span lang="en-US">,
chiar </span></span><span><span lang="ro-RO">ș</span></span><span><span lang="en-US">i
copiii.</span></span></span></div>
<div lang="en-US" style="margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></div>
<div style="margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span><span lang="ro-RO">Pentru
</span></span><span><span lang="en-US">practicarea
ei </span></span><span><span lang="ro-RO">ajutați</span></span><span><span lang="en-US">
</span></span><span><span lang="ro-RO">ș</span></span><span><span lang="en-US">i
</span></span><span><span lang="ro-RO">încurajați</span></span><span><span lang="en-US">
copilul s</span></span><span><span lang="ro-RO">ă</span></span><span><span lang="en-US">
vizualizeze lucruri </span></span><span><span lang="ro-RO">din
viața de zi cu zi</span></span><span><span lang="en-US">:
o plant</span></span><span><span lang="ro-RO">ă</span></span><span><span lang="en-US">,
un obiect, un animal </span></span><span><span lang="ro-RO">ș</span></span><span><span lang="en-US">i
s</span></span><span><span lang="ro-RO">ă</span></span><span><span lang="en-US">
</span></span><span><span lang="ro-RO">î</span></span><span><span lang="en-US">ncerce
s</span></span><span><span lang="ro-RO">ă</span></span><span><span lang="en-US">
</span></span><span><span lang="ro-RO">îl</span></span><span><span lang="en-US">
descrie cu lux de </span></span><span><span lang="ro-RO">amănunte.
Copiilor mai mari le puteți cere </span></span><span><span lang="en-US">s</span></span><span><span lang="ro-RO">ă</span></span><span><span lang="en-US">
</span></span><span><span lang="ro-RO">încerce
sa îș</span></span><span><span lang="en-US">i
vad</span></span><span><span lang="ro-RO">ă</span></span><span><span lang="en-US">
numele clar scris </span></span><span><span lang="ro-RO">î</span></span><span><span lang="en-US">n
minte, un </span></span><span><span lang="ro-RO">cuvânt</span></span><span><span lang="en-US">
sau o </span></span><span><span lang="ro-RO">propoziție</span></span><span><span lang="en-US">
</span></span><span><span lang="ro-RO">ș</span></span><span><span lang="en-US">i
s</span></span><span><span lang="ro-RO">ă</span></span><span><span lang="en-US">
</span></span><span><span lang="ro-RO">le
</span></span><span><span lang="en-US">poat</span></span><span><span lang="ro-RO">ă</span></span><span><span lang="en-US">
</span></span><span><span lang="ro-RO">citi</span></span><span><span lang="en-US">
de la coad</span></span><span><span lang="ro-RO">ă</span></span><span><span lang="en-US">
la cap </span></span><span><span lang="ro-RO">etc.</span></span></span></div>
<div lang="en-US" style="margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></div>
<div style="margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span><span lang="ro-RO"><i><b>Î</b></i></span></span><span><span lang="en-US"><i><b>nchiderea
cercului</b></i></span></span></span></div>
<div lang="en-US" style="margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></div>
<div style="margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span><span lang="ro-RO">Când
vizualizarea mentală îi este deja cunoscută, cereți</span></span><span><span lang="en-US">
</span></span><span><span lang="ro-RO">copilului</span></span><span><span lang="en-US">
s</span></span><span><span lang="ro-RO">ă</span></span><span><span lang="en-US">
vizualizeze </span></span><span><span lang="ro-RO">mental</span></span><span><span lang="en-US">
</span></span><span><span lang="ro-RO">șapte
</span></span><span><span lang="en-US">locuri
</span></span><span><span lang="ro-RO">sau</span></span><span><span lang="en-US">
imagini </span></span><span><span lang="ro-RO">liniștitoare</span></span><span><span lang="en-US">
</span></span><span><span lang="ro-RO">ce
îi crează o stare de c</span></span><span><span lang="en-US">alm
</span></span><span><span lang="ro-RO">și/sau</span></span><span><span lang="en-US">
siguran</span></span><span><span lang="ro-RO">ță</span></span><span><span lang="en-US">.
Pot fi amintiri </span></span><span><span lang="ro-RO">plăcute</span></span><span><span lang="en-US">
sau lucruri care </span></span><span><span lang="ro-RO">știți</span></span><span><span lang="en-US">
c</span></span><span><span lang="ro-RO">ă</span></span><span><span lang="en-US">
</span></span><span><span lang="ro-RO">î</span></span><span><span lang="en-US">i
plac (</span></span><span><span lang="ro-RO">prăjitura</span></span><span><span lang="en-US">
cu mere </span></span><span><span lang="ro-RO">făcută</span></span><span><span lang="en-US">
de bunica). O dat</span></span><span><span lang="ro-RO">ă</span></span><span><span lang="en-US">
imaginile alese </span></span><span><span lang="ro-RO">ș</span></span><span><span lang="en-US">i
atribuite </span></span><span><span lang="ro-RO">fiecărui</span></span><span><span lang="en-US">
</span></span><span><span lang="ro-RO">număr</span></span><span><span lang="en-US">
</span></span><span><span lang="ro-RO">puteți
trece la urmatoarea etapa- închide</span></span><span><span lang="en-US">rea
cercului.</span></span></span></div>
<div lang="en-US" style="margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></div>
<div style="margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span><span lang="ro-RO">Cereți</span></span><span><span lang="en-US">
copilului s</span></span><span><span lang="ro-RO">ă</span></span><span><span lang="en-US">
stea </span></span><span><span lang="ro-RO">cât
mai </span></span><span><span lang="en-US">comod
</span></span><span><span lang="ro-RO">și</span></span><span><span lang="en-US">
relaxat. </span></span><span><span lang="ro-RO">Pentru
o relaxare bună practicați câteva exerciții pentru respirația
profundă. Cereți-i</span></span><span><span lang="en-US">
s</span></span><span><span lang="ro-RO">ă</span></span><span><span lang="en-US">
numere </span></span><span><span lang="ro-RO">descrescător</span></span><span><span lang="en-US">
sau </span></span><span><span lang="ro-RO">numărați</span></span><span><span lang="en-US">
</span></span><span><span lang="ro-RO">împreună</span></span><span><span lang="en-US">.
</span></span><span><span lang="ro-RO">Începeți</span></span><span><span lang="en-US">
prin a </span></span><span><span lang="ro-RO">număra</span></span><span><span lang="en-US">
de la </span></span><span><span lang="ro-RO">șapte
la unu</span></span><span><span lang="en-US">.
</span></span><span><span lang="ro-RO">Cereți</span></span><span><span lang="en-US">-i
</span></span><span><span lang="ro-RO">apoi
</span></span><span><span lang="en-US">s</span></span><span><span lang="ro-RO">ă</span></span><span><span lang="en-US">
</span></span><span><span lang="ro-RO">î</span></span><span><span lang="en-US">nchid</span></span><span><span lang="ro-RO">ă</span></span><span><span lang="en-US">
ochii </span></span><span><span lang="ro-RO">ș</span></span><span><span lang="en-US">i
</span></span><span><span lang="ro-RO">continuând</span></span><span><span lang="en-US">
s</span></span><span><span lang="ro-RO">ă</span></span><span><span lang="en-US">
numere </span></span><span><span lang="ro-RO">să
adauge, în minte,</span></span><span><span lang="en-US">
</span></span><span><span lang="ro-RO">fiecărui</span></span><span><span lang="en-US">
</span></span><span><span lang="ro-RO">număr</span></span><span><span lang="en-US">
</span></span><span><span lang="ro-RO">una
din imaginile liniștitoare vizualizate anterior</span></span><span><span lang="en-US">.
Dup</span></span><span><span lang="ro-RO">ă</span></span><span><span lang="en-US">
fiecare imagine redat</span></span><span><span lang="ro-RO">ă</span></span><span><span lang="en-US">
mental, degetul mare </span></span><span><span lang="ro-RO">ș</span></span><span><span lang="en-US">i
</span></span><span><span lang="ro-RO">arătătorul</span></span><span><span lang="en-US">
pot fi unite </span></span><span><span lang="ro-RO">î</span></span><span><span lang="en-US">n
partea de sus, </span></span><span><span lang="ro-RO">formând</span></span><span><span lang="en-US">
un cerc, </span></span><span><span lang="ro-RO">sugerând</span></span><span><span lang="en-US">
c</span></span><span><span lang="ro-RO">ă</span></span><span><span lang="en-US">
circuitul este complet. Va trece la </span></span><span><span lang="ro-RO">următorul</span></span><span><span lang="en-US">
</span></span><span><span lang="ro-RO">număr</span></span><span><span lang="en-US">
</span></span><span><span lang="ro-RO">ș</span></span><span><span lang="en-US">i
imaginea </span></span><span><span lang="ro-RO">mentală
asociată lui</span></span><span><span lang="en-US">,
</span></span><span><span lang="ro-RO">închizând</span></span><span><span lang="en-US">
</span></span><span><span lang="ro-RO">de
fiecare dată cercul</span></span><span><span lang="en-US">.
Cu timpul, </span></span><span><span lang="ro-RO">vizualizarea</span></span><span><span lang="en-US">
mental</span></span><span><span lang="ro-RO">ă</span></span><span><span lang="en-US">
a imaginilor </span></span><span><span lang="ro-RO">în</span></span><span><span lang="en-US">
ritmul </span></span><span><span lang="ro-RO">numărării</span></span><span><span lang="en-US">
va lua </span></span><span><span lang="ro-RO">din
ce în ce</span></span><span><span lang="en-US">
mai </span></span><span><span lang="ro-RO">puțin</span></span><span><span lang="en-US">
timp. </span></span><span><span lang="ro-RO">Î</span></span><span><span lang="en-US">n
momente</span></span><span><span lang="ro-RO">le</span></span><span><span lang="en-US">
de tensiune puternic</span></span><span><span lang="ro-RO">ă</span></span><span><span lang="en-US">
sau anxietate, practicarea acestui </span></span><span><span lang="ro-RO">exercițiu</span></span><span><span lang="en-US">
de </span></span><span><span lang="ro-RO">vizualizare
mentală</span></span><span><span lang="en-US">
</span></span><span><span lang="ro-RO">vor
ajuta copilul să </span></span><span><span lang="en-US">se
</span></span><span><span lang="ro-RO">relaxeze</span></span><span><span lang="en-US">
</span></span><span><span lang="ro-RO">ș</span></span><span><span lang="en-US">i
s</span></span><span><span lang="ro-RO">ă
facă față mai bine situației.</span></span></span></div>
<div lang="en-US" style="margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></div>
<div lang="en-US" style="margin-bottom: 0cm; text-align: center;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><b>Distragerea
atentiei</b></span></div>
<div lang="en-US" style="margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></div>
<div style="margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span><span lang="ro-RO">Câ</span></span><span><span lang="en-US">nd
mintea copilului </span></span><span><span lang="ro-RO">î</span></span><span><span lang="en-US">ncepe
s</span></span><span><span lang="ro-RO">ă</span></span><span><span lang="en-US">
se umple de </span></span><span><span lang="ro-RO">gânduri</span></span><span><span lang="en-US">
</span></span><span><span lang="ro-RO">ș</span></span><span><span lang="en-US">i
idei </span></span><span><span lang="ro-RO">înfricoșătoare</span></span><span><span lang="en-US">,
deseori </span></span><span><span lang="ro-RO">acestuia
îi e greu să le oprească </span></span><span><span lang="en-US">sau
s</span></span><span><span lang="ro-RO">ă</span></span><span><span lang="en-US">
le blocheze</span></span><span><span lang="ro-RO">.</span></span><span><span lang="en-US">
</span></span>
</span></div>
<div style="margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span><span lang="en-US">Distragerea
</span></span><span><span lang="ro-RO">atenției</span></span><span><span lang="en-US">
este o </span></span><span><span lang="ro-RO">operație</span></span><span><span lang="en-US">
mental</span></span><span><span lang="ro-RO">ă</span></span><span><span lang="en-US">
a </span></span><span><span lang="ro-RO">cărei</span></span><span><span lang="en-US">
scop este angajarea </span></span><span><span lang="ro-RO">atenției</span></span><span><span lang="en-US">,
</span></span><span><span lang="ro-RO">gândurilor</span></span><span><span lang="en-US">
</span></span><span><span lang="ro-RO">î</span></span><span><span lang="en-US">ntr-o
alt</span></span><span><span lang="ro-RO">ă</span></span><span><span lang="en-US">
</span></span><span><span lang="ro-RO">direcție</span></span><span><span lang="en-US">.
</span></span><span><span lang="ro-RO">Este
încercarea de a ne ocupa</span></span><span><span lang="en-US">
minte</span></span><span><span lang="ro-RO">a
cu </span></span><span><span lang="en-US">
</span></span><span><span lang="ro-RO">activități</span></span><span><span lang="en-US">
simple, de rutin</span></span><span><span lang="ro-RO">ă</span></span><span><span lang="en-US">
pentru a o distrage de la </span></span><span><span lang="ro-RO">gândurile</span></span><span><span lang="en-US">
distructive, dramatice. Este un lucru pe care </span></span><span><span lang="ro-RO">î</span></span><span><span lang="en-US">l
</span></span><span><span lang="ro-RO">practicăm</span></span><span><span lang="en-US">
</span></span><span><span lang="ro-RO">cu
toții î</span></span><span><span lang="en-US">n
</span></span><span><span lang="ro-RO">viața</span></span><span><span lang="en-US">
de zi.</span></span></span></div>
<div style="margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span><span lang="ro-RO">Î</span></span><span><span lang="en-US">ntr-o
</span></span><span><span lang="ro-RO">situație</span></span><span><span lang="en-US">
stresant</span></span><span><span lang="ro-RO">ă</span></span><span><span lang="en-US">,
cu </span></span><span><span lang="ro-RO">cât</span></span><span><span lang="en-US">
</span></span><span><span lang="ro-RO">activitățiile</span></span><span><span lang="en-US">
de distragere sunt aplicate mai rapid, cu </span></span><span><span lang="ro-RO">atât</span></span><span><span lang="en-US">
starea de bine a copilului va fi mai accentuat</span></span><span><span lang="ro-RO">ă</span></span><span><span lang="en-US">.</span></span></span></div>
<div lang="en-US" style="margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></div>
<div style="margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span><span lang="ro-RO">U</span></span><span><span lang="en-US">na
dintre cele mai simple </span></span><span><span lang="ro-RO">activități</span></span><span><span lang="en-US">
</span></span><span><span lang="ro-RO">de
distragere a atenției </span></span><span><span lang="en-US">este
</span></span><span><span lang="ro-RO">numărătoarea</span></span><span><span lang="en-US">.
</span></span><span><span lang="ro-RO">Câ</span></span><span><span lang="en-US">nd
copilul este foarte stresat </span></span><span><span lang="ro-RO">sau
î</span></span><span><span lang="en-US">i
este fric</span></span><span><span lang="ro-RO">ă</span></span><span><span lang="en-US">
antren</span></span><span><span lang="ro-RO">ați</span></span><span><span lang="en-US">-l
</span></span><span><span lang="ro-RO">în
activități de numărare:</span></span><span><span lang="en-US">
</span></span><span><span lang="ro-RO">numărarea
cărților</span></span><span><span lang="en-US">
din biblioteca</span></span><span><span lang="ro-RO">ă</span></span><span><span lang="en-US">,</span></span><span><span lang="ro-RO">
a</span></span><span><span lang="en-US">
</span></span><span><span lang="ro-RO">jucăriilor</span></span><span><span lang="en-US">
de pe raft, </span></span><span><span lang="ro-RO">cailor
din</span></span><span><span lang="en-US">
joc etc. </span></span><span><span lang="ro-RO">Inițiază</span></span><span><span lang="en-US">
</span></span><span><span lang="ro-RO">numărătoarea</span></span><span><span lang="en-US">,
dar las</span></span><span><span lang="ro-RO">ă</span></span><span><span lang="en-US">-l
s</span></span><span><span lang="ro-RO">ă</span></span><span><span lang="en-US">
o fac</span></span><span><span lang="ro-RO">ă</span></span><span><span lang="en-US">
singur dac</span></span><span><span lang="ro-RO">ă</span></span><span><span lang="en-US">
poate. Dac</span></span><span><span lang="ro-RO">ă</span></span><span><span lang="en-US">
se </span></span><span><span lang="ro-RO">oprește</span></span><span><span lang="en-US">,
laud</span></span><span><span lang="ro-RO">ă</span></span><span><span lang="en-US">-l
c</span></span><span><span lang="ro-RO">ă</span></span><span><span lang="en-US">
a </span></span><span><span lang="ro-RO">reușit</span></span><span><span lang="en-US">
s</span></span><span><span lang="ro-RO">ă</span></span><span><span lang="en-US">
fac</span></span><span><span lang="ro-RO">ă</span></span><span><span lang="en-US">
asta pentru o perioad</span></span><span><span lang="ro-RO">ă</span></span><span><span lang="en-US">
de timp </span></span><span><span lang="ro-RO">ș</span></span><span><span lang="en-US">i
sugereaz</span></span><span><span lang="ro-RO">ă</span></span><span><span lang="en-US">-i
s</span></span><span><span lang="ro-RO">ă</span></span><span><span lang="en-US">
</span></span><span><span lang="ro-RO">numărați</span></span><span><span lang="en-US">
din nou, de data asta </span></span><span><span lang="ro-RO">î</span></span><span><span lang="en-US">mpreun</span></span><span><span lang="ro-RO">ă</span></span><span><span lang="en-US">.
Este un </span></span><span><span lang="ro-RO">exercițiu</span></span><span><span lang="en-US">
tare folositor, mai ales </span></span><span><span lang="ro-RO">părinților</span></span><span><span lang="en-US">
ce au copii </span></span><span><span lang="ro-RO">micuți</span></span><span><span lang="en-US">.</span></span></span></div>
<div lang="en-US" style="margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></div>
<div style="margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span><span lang="ro-RO">C</span></span><span><span lang="en-US">olorarea
</span></span><span><span lang="ro-RO">planșelor</span></span><span><span lang="en-US">
sau a </span></span><span><span lang="ro-RO">cărților</span></span><span><span lang="en-US">
de colorat </span></span><span><span lang="ro-RO">este
o</span></span><span><span lang="en-US">
activitate </span></span><span><span lang="ro-RO">ce
poate fi folosită de asemenea pentru distragerea atenției. Este o
activitate ce folosește materiale de artă și p</span></span><span><span lang="en-US">lace
mult copiilor, </span></span><span><span lang="ro-RO">fiind
la îndemâna</span></span><span><span lang="en-US">
</span></span><span><span lang="ro-RO">părinților.</span></span></span></div>
<div style="margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span><span lang="en-US">Cu
copii</span></span><span><span lang="ro-RO">i</span></span><span><span lang="en-US">
mai mari puteti utiliza cu succes tehnici de desenare a mandalelor
sau s</span></span><span><span lang="ro-RO">ă</span></span><span><span lang="en-US">
</span></span><span><span lang="ro-RO">folosiți</span></span><span><span lang="en-US">
tehnici de art</span></span><span><span lang="ro-RO">ă</span></span><span><span lang="en-US">
</span></span><span><span lang="ro-RO">de
genul</span></span><span><span lang="en-US">
</span></span><span><span lang="ro-RO">Z</span></span><span><span lang="en-US">entagle
sau </span></span><span><span lang="ro-RO">D</span></span><span><span lang="en-US">oodle.</span></span></span></div>
<div lang="en-US" style="margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></div>
<div lang="en-US" style="margin-bottom: 0cm; text-align: center;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><b>Umorul</b></span></div>
<div lang="en-US" style="margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></div>
<div style="margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span><span lang="en-US">Exist</span></span><span><span lang="ro-RO">ă</span></span><span><span lang="en-US">
multe studii ce subliniaz</span></span><span><span lang="ro-RO">ă</span></span><span><span lang="en-US">
c</span></span><span><span lang="ro-RO">ă</span></span><span><span lang="en-US">
</span></span><span><span lang="ro-RO">râsul</span></span><span><span lang="en-US">
este un inamic puternic </span></span><span><span lang="ro-RO">al</span></span><span><span lang="en-US">
stresul</span></span><span><span lang="ro-RO">ui</span></span><span><span lang="en-US">
</span></span><span><span lang="ro-RO">și
al</span></span><span><span lang="en-US">
comportamentului anxios, dar </span></span><span><span lang="ro-RO">ș</span></span><span><span lang="en-US">i
a </span></span><span><span lang="ro-RO">stării</span></span><span><span lang="en-US">
de hipervigilen</span></span><span><span lang="ro-RO">ță</span></span><span><span lang="en-US">.
</span></span><span><span lang="ro-RO">Râsul</span></span><span><span lang="en-US">
detemin</span></span><span><span lang="ro-RO">ă</span></span><span><span lang="en-US">
</span></span><span><span lang="ro-RO">secreția</span></span><span><span lang="en-US">
de endorfine, hormon</span></span><span><span lang="ro-RO">ii</span></span><span><span lang="en-US">
fericirii </span></span><span><span lang="ro-RO">ș</span></span><span><span lang="en-US">i
a</span></span><span><span lang="ro-RO">i</span></span><span><span lang="en-US">
</span></span><span><span lang="ro-RO">stării</span></span><span><span lang="en-US">
de bine. </span></span><span><span lang="ro-RO">E</span></span><span><span lang="en-US">liberate
</span></span><span><span lang="ro-RO">în</span></span><span><span lang="en-US">
organism, efectul lor poate dura </span></span><span><span lang="ro-RO">câteva</span></span><span><span lang="en-US">
ore.</span></span></span></div>
<div style="margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></div>
<div style="margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span><span lang="ro-RO">Simțiți</span></span><span><span lang="en-US">-v</span></span><span><span lang="ro-RO">ă</span></span><span><span lang="en-US">
liberi s</span></span><span><span lang="ro-RO">ă</span></span><span><span lang="en-US">
</span></span><span><span lang="ro-RO">alegeți
și să folosiți</span></span><span><span lang="en-US">
orice activitate ce poate </span></span><span><span lang="ro-RO">stârni</span></span><span><span lang="en-US">
</span></span><span><span lang="ro-RO">râsul</span></span><span><span lang="en-US">
membrilor familiei </span></span><span><span lang="ro-RO">eliberând</span></span><span><span lang="en-US">
tensiunea </span></span><span><span lang="ro-RO">ș</span></span><span><span lang="en-US">i
</span></span><span><span lang="ro-RO">instaurând</span></span><span><span lang="en-US">
starea de bine. </span></span><span><span lang="ro-RO">Poate
c</span></span><span><span lang="en-US">ea
mai la </span></span><span><span lang="ro-RO">îndemână</span></span><span><span lang="en-US">
metod</span></span><span><span lang="ro-RO">ă</span></span><span><span lang="en-US">
de </span></span><span><span lang="ro-RO">declanșare</span></span><span><span lang="en-US">
a </span></span><span><span lang="ro-RO">râsului,
</span></span><span><span lang="en-US">ce
poate molipsi pe oricine este jocul.</span></span></span></div>
<div lang="en-US" style="margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></div>
<div style="margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span><span lang="en-US">Poate
fi un joc - concurs cu probe comice ( </span></span><span><span lang="ro-RO">deplasarea
ținând un</span></span><span><span lang="en-US">
ou </span></span><span><span lang="ro-RO">î</span></span><span><span lang="en-US">ntr-o
lingur</span></span><span><span lang="ro-RO">ă</span></span><span><span lang="en-US">,
telefonul </span></span><span><span lang="ro-RO">fără</span></span><span><span lang="en-US">
fir etc.</span></span><span><span lang="ro-RO">)
sau un j</span></span><span><span lang="en-US">oc
de </span></span><span><span lang="ro-RO">cărți</span></span><span><span lang="en-US">
ce con</span></span><span><span lang="ro-RO">ține</span></span><span><span lang="en-US">
pedepse haioase inspirate din comportamentul </span></span><span><span lang="ro-RO">animalelor
(cel ce</span></span><span><span lang="en-US">
pierde trebuie s</span></span><span><span lang="ro-RO">ă</span></span><span><span lang="en-US">
imite sunetele pe care le scot unele animale sau modul </span></span><span><span lang="ro-RO">î</span></span><span><span lang="en-US">n
care </span></span><span><span lang="ro-RO">acestea
</span></span><span><span lang="en-US">merg
sau sar</span></span><span><span lang="ro-RO">).</span></span></span></div>
<div lang="en-US" style="margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></div>
<div style="margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span><span lang="en-US">Benzile
desenate ce descriu situatii comice, la a </span></span><span><span lang="ro-RO">căror</span></span><span><span lang="en-US">
desenare sau scriere a dialogurilor particip</span></span><span><span lang="ro-RO">ă</span></span><span><span lang="en-US">
</span></span><span><span lang="ro-RO">î</span></span><span><span lang="en-US">ntreaga
familie, pot fi </span></span><span><span lang="ro-RO">de
asemenea o </span></span><span><span lang="en-US">activitate
ce </span></span><span><span lang="ro-RO">detensionează.</span></span></span></div>
<div lang="en-US" style="margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></div>
<div style="margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span><span lang="en-US"><i><b>Un
portret </b></i></span></span><span><span lang="ro-RO"><i><b>î</b></i></span></span><span><span lang="en-US"><i><b>n
familie</b></i></span></span></span></div>
<div lang="en-US" style="margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></div>
<div style="margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span><span lang="en-US">Este
nevoie de trei </span></span><span><span lang="ro-RO">participanți</span></span><span><span lang="en-US">,
crei</span></span><span><span lang="ro-RO">oane
colorate și/</span></span><span><span lang="en-US">
sau carioc</span></span><span><span lang="ro-RO">i</span></span><span><span lang="en-US">,
fo</span></span><span><span lang="ro-RO">i</span></span><span><span lang="en-US">
</span></span><span><span lang="ro-RO">A</span></span><span><span lang="en-US">4
</span></span><span><span lang="ro-RO">împăturite
fiecare</span></span><span><span lang="en-US">
</span></span><span><span lang="ro-RO">î</span></span><span><span lang="en-US">n
</span></span><span><span lang="ro-RO">trei,
</span></span><span><span lang="en-US">pe
lungime. Fiecare participant deseneaz</span></span><span><span lang="ro-RO">ă</span></span><span><span lang="en-US">
</span></span><span><span lang="ro-RO">î</span></span><span><span lang="en-US">n
prima treime a foii un cap </span></span><span><span lang="ro-RO">(poate
fi capul unui</span></span><span><span lang="en-US">
om, </span></span><span><span lang="ro-RO">al
unui</span></span><span><span lang="en-US">
animal, </span></span><span><span lang="ro-RO">al
unui </span></span><span><span lang="en-US">personaj
celebru </span></span><span><span lang="ro-RO">etc).</span></span><span><span lang="en-US">
Pot fi </span></span><span><span lang="ro-RO">adăugate</span></span><span><span lang="en-US">
accesorii </span></span><span><span lang="ro-RO">(</span></span><span><span lang="en-US">ochelari,
</span></span><span><span lang="ro-RO">pălării</span></span><span><span lang="en-US">
etc.</span></span><span><span lang="ro-RO">)</span></span><span><span lang="en-US">.
Liniile capului </span></span><span><span lang="ro-RO">sau</span></span><span><span lang="en-US">
ale </span></span><span><span lang="ro-RO">gâtului</span></span><span><span lang="en-US">
se vo</span></span><span><span lang="ro-RO">r</span></span><span><span lang="en-US">
continua un pic </span></span><span><span lang="ro-RO">ș</span></span><span><span lang="en-US">i
</span></span><span><span lang="ro-RO">î</span></span><span><span lang="en-US">n
partea a doua a foii, </span></span><span><span lang="ro-RO">pentru
a da un mic indiciu celui ce va continua desenul unde să desene.</span></span><span><span lang="en-US">
Se </span></span><span><span lang="ro-RO">î</span></span><span><span lang="en-US">ndoaie
partea desenat</span></span><span><span lang="ro-RO">ă</span></span><span><span lang="en-US">
</span></span><span><span lang="ro-RO">spre</span></span><span><span lang="en-US">
spate</span></span><span><span lang="ro-RO">le
foii,</span></span><span><span lang="en-US">
pentru a nu fi </span></span><span><span lang="ro-RO">văzută</span></span><span><span lang="en-US">
</span></span><span><span lang="ro-RO">ș</span></span><span><span lang="en-US">i
foai</span></span><span><span lang="ro-RO">a</span></span><span><span lang="en-US">
</span></span><span><span lang="ro-RO">va
fi</span></span><span><span lang="en-US">
dat</span></span><span><span lang="ro-RO">ă</span></span><span><span lang="en-US">
celui din partea </span></span><span><span lang="ro-RO">dreaptă,
ultimul dând foaia sa primului. Î</span></span><span><span lang="en-US">n
a doua parte a foii primite fiecare va desena un corp. </span></span><span><span lang="ro-RO">Din
nou</span></span><span><span lang="en-US">
v</span></span><span><span lang="ro-RO">om</span></span><span><span lang="en-US">
continua </span></span><span><span lang="ro-RO">puțin</span></span><span><span lang="en-US">
liniile </span></span><span><span lang="ro-RO">î</span></span><span><span lang="en-US">n
partea </span></span><span><span lang="ro-RO">a</span></span><span><span lang="en-US">
treia </span></span><span><span lang="ro-RO">a
foii,</span></span><span><span lang="en-US">
v</span></span><span><span lang="ro-RO">a
fi îndoită în spate pentru a nu se vedea desenul și</span></span><span><span lang="en-US">
va </span></span><span><span lang="ro-RO">fi
</span></span><span><span lang="en-US">da</span></span><span><span lang="ro-RO">tă</span></span><span><span lang="en-US">
celui din dreapta. </span></span><span><span lang="ro-RO">Î</span></span><span><span lang="en-US">n
ultima parte a foii vor fi desenate picioare </span></span><span><span lang="ro-RO">sau
orice reprezintă partea de jos a unui corp (coada în cazul unui
sirene)</span></span><span><span lang="en-US">.
Poate fi adaugat</span></span><span><span lang="ro-RO">ă</span></span><span><span lang="en-US">
</span></span><span><span lang="ro-RO">și</span></span><span><span lang="en-US">
solul, dac</span></span><span><span lang="ro-RO">ă</span></span><span><span lang="en-US">
se </span></span><span><span lang="ro-RO">dorește</span></span><span><span lang="en-US">.
</span></span><span><span lang="ro-RO">Când</span></span><span><span lang="en-US">
</span></span><span><span lang="ro-RO">toți</span></span><span><span lang="en-US">
au terminat de </span></span><span><span lang="ro-RO">desenat,</span></span><span><span lang="en-US">
de desfac pe </span></span><span><span lang="ro-RO">rând</span></span><span><span lang="en-US">
foile. Portretele ce ies sunt inedite </span></span><span><span lang="ro-RO">provocând</span></span><span><span lang="en-US">
mai mereu</span></span><span><span lang="ro-RO">
hohote de</span></span><span><span lang="en-US">
r</span></span><span><span lang="ro-RO">âs</span></span><span><span lang="en-US">.</span></span></span></div>
<div lang="en-US" style="margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></div>
<div lang="ro-RO" style="margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><i><b>Un
animal cubist</b></i></span></div>
<div lang="ro-RO" style="margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></div>
<div style="margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span><span lang="en-US">O
alt</span></span><span><span lang="ro-RO">ă</span></span><span><span lang="en-US">
tehn</span></span><span><span lang="ro-RO">ică</span></span><span><span lang="en-US">
pe care eu o folosesc pentru detensionare, ce de multe ori se
</span></span><span><span lang="ro-RO">sfârșește</span></span><span><span lang="en-US">
</span></span><span><span lang="ro-RO">î</span></span><span><span lang="en-US">n
</span></span><span><span lang="ro-RO">râs</span></span><span><span lang="en-US">
este a </span></span><span><span lang="ro-RO">învăța</span></span><span><span lang="en-US">
</span></span><span><span lang="ro-RO">copiii</span></span><span><span lang="en-US">
s</span></span><span><span lang="ro-RO">ă</span></span><span><span lang="en-US">
deseneze </span></span><span><span lang="ro-RO">animalul
</span></span><span><span lang="en-US">dorit
</span></span><span><span lang="ro-RO">î</span></span><span><span lang="en-US">ntr-un
mod cubist.</span></span></span></div>
<div lang="en-US" style="margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></div>
<div style="margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span><span lang="ro-RO">Încercați</span></span><span><span lang="en-US">
a</span></span><span><span lang="ro-RO">ceastă
tehnică</span></span><span><span lang="en-US">
acas</span></span><span><span lang="ro-RO">ă,</span></span><span><span lang="en-US">
</span></span><span><span lang="ro-RO">î</span></span><span><span lang="en-US">mpreun</span></span><span><span lang="ro-RO">ă
cu</span></span><span><span lang="en-US">
</span></span><span><span lang="ro-RO">membrii</span></span><span><span lang="en-US">
familie</span></span><span><span lang="ro-RO">i</span></span><span><span lang="en-US">,
</span></span><span><span lang="ro-RO">faceți</span></span><span><span lang="en-US">
chiar o mic</span></span><span><span lang="ro-RO">ă</span></span><span><span lang="en-US">
</span></span><span><span lang="ro-RO">expoziție</span></span><span><span lang="en-US">
</span></span><span><span lang="ro-RO">apoi</span></span><span><span lang="en-US">,
sigur aduce pe fa</span></span><span><span lang="ro-RO">ță</span></span><span><span lang="en-US">
</span></span><span><span lang="ro-RO">zâmbete</span></span><span><span lang="en-US">,
chiar </span></span><span><span lang="ro-RO">ș</span></span><span><span lang="en-US">i
la </span></span><span><span lang="ro-RO">un</span></span><span><span lang="en-US">
timp dup</span></span><span><span lang="ro-RO">ă</span></span><span><span lang="en-US">
ce activitatea s-a </span></span><span><span lang="ro-RO">î</span></span><span><span lang="en-US">ncheiat.</span></span></span></div>
<div lang="en-US" style="margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></div>
<div style="margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span><span lang="ro-RO">Aveți</span></span><span><span lang="en-US">
nevoie de creioane colorate, foi albe </span></span><span><span lang="ro-RO">ș</span></span><span><span lang="en-US">i
</span></span><span><span lang="ro-RO">opțional</span></span><span><span lang="en-US">
acuarel</span></span><span><span lang="ro-RO">ă</span></span><span><span lang="en-US">
sau culori gua</span></span><span><span lang="ro-RO">șă.</span></span></span></div>
<div lang="en-US" style="margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></div>
<div align="LEFT" style="margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span><span lang="en-US"><i><span style="font-weight: normal;">*
Foaia de </span></i></span></span><span><span lang="ro-RO"><i><span style="font-weight: normal;">hârtie</span></i></span></span><span><span lang="en-US"><i><span style="font-weight: normal;">
</span></i></span></span><span><span lang="ro-RO"><i><span style="font-weight: normal;">în
timpul activității </span></i></span></span><span><span lang="en-US"><i><span style="font-weight: normal;">va
fi mereu r</span></i></span></span><span><span lang="ro-RO"><i><span style="font-weight: normal;">otită
</span></i></span></span><span><span lang="en-US"><i><span style="font-weight: normal;">
90 de grade </span></i></span></span><span><span lang="ro-RO"><i><span style="font-weight: normal;">î</span></i></span></span><span><span lang="en-US"><i><span style="font-weight: normal;">n
sensul acelor de ceasornic.</span></i></span></span></span></div>
<div align="LEFT" lang="en-US" style="font-weight: normal; margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></div>
<div style="margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span><span lang="en-US">Pe
foaia alb</span></span><span><span lang="ro-RO">ă,</span></span><span><span lang="en-US">
oriunde </span></span><span><span lang="ro-RO">doriți,</span></span><span><span lang="en-US">
</span></span><span><span lang="ro-RO">desenați</span></span><span><span lang="en-US">
un ochi al animalului </span></span><span><span lang="ro-RO">ales</span></span><span><span lang="en-US">.
</span></span><span><span lang="ro-RO">Răsuciți</span></span><span><span lang="en-US">
foaia 90 de grade </span></span><span><span lang="ro-RO">în</span></span><span><span lang="en-US">
sensul acelor de ceasornic </span></span><span><span lang="ro-RO">ș</span></span><span><span lang="en-US">i
</span></span><span><span lang="ro-RO">desenați</span></span><span><span lang="en-US">
oriunde </span></span><span><span lang="ro-RO">doriți</span></span><span><span lang="en-US">
al doilea ochi care trebuie </span></span><span><span lang="ro-RO">să
fie</span></span><span><span lang="en-US">
de </span></span><span><span lang="ro-RO">trei</span></span><span><span lang="en-US">
ori mai mare </span></span><span><span lang="ro-RO">decât</span></span><span><span lang="en-US">
primul.</span></span></span></div>
<div align="LEFT" style="margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></div>
<div align="LEFT" style="margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span>Răsuciți
din nou foaia și desenați, oriunde doriți, nasul </span><span><span lang="en-US">sau
</span></span><span>botul animalului</span><span><b>.</b></span></span></div>
<div align="LEFT" style="margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;">Răsuciți
din nou foaia și desenați, oriunde doriți, o ureche.</span></div>
<div align="LEFT" style="margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;">Răsuciți
foaia și desenați-i limba oriunde doriți pe foaie.</span></div>
<div align="LEFT" style="margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;">Răsuciți
din nou și desenați un picior sau laba.</span></div>
<div align="LEFT" style="margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span>Uniți
prin linii părțile desenate, dând forma dorită animalului. Puteți
adăuga și alte elemente </span><span><span lang="en-US">desenul</span></span><span><span lang="ro-RO">ui,</span></span><span><span lang="en-US">
</span></span><span>dacă doriți.</span></span></div>
<div align="LEFT" style="margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span>Desenul
terminat </span><span><span lang="en-US">poate
fi</span></span><span> apoi </span><span><span lang="en-US">colorat.</span></span><span>
Puteți desena fondul sau puteți colora totul într-o singură
culoare (acuarelă sau guașă).</span></span></div>
<div align="LEFT" style="margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span>După
ce se usucă se trasează cu carioca neagră conturul corpului pentru
a fi mai vizibil animalul desenat. </span>
</span></div>
<div style="margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></div>
<div lang="en-US" style="margin-bottom: 0cm; text-align: center;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><b>Metode
combinate</b></span></div>
<div align="LEFT" style="margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></div>
<div align="LEFT" style="margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span>Studiile
arată că ritmul și </span><span><span lang="ro-RO">activitățile</span></span><span><span lang="en-US">
repetitive, </span></span><span><span lang="ro-RO">așa</span></span><span><span lang="en-US">
cum am </span></span><span><span lang="ro-RO">văzut</span></span><span><span lang="en-US">
</span></span><span><span lang="ro-RO">ș</span></span><span><span lang="en-US">i
</span></span><span><span lang="ro-RO">î</span></span><span><span lang="en-US">n
cazul desen</span></span><span><span lang="ro-RO">ării</span></span><span><span lang="en-US">
mandalelor sau folosir</span></span><span><span lang="ro-RO">ii</span></span><span><span lang="en-US">
tehnicii Zentagle, au ca efect </span></span><span>
liniștirea, relaxarea ș</span><span><span lang="en-US">i</span></span><span>
găsirea de soluții. Schimbările au loc în cortex, oprind alarmele
de pericol determinate de starea </span><span><span lang="en-US">de
</span></span><span><span lang="ro-RO">„</span></span><span><span lang="en-US">lupt</span></span><span><span lang="ro-RO">ă
sau fugi”. </span></span>
</span></div>
<div align="LEFT" style="margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></div>
<div align="LEFT" style="margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;">Repetitivitatea
o regăsim mai mereu în multe dintre activitățiile copiilor, dar
și în cântecele și poeziile lor.</span></div>
<div align="LEFT" style="margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></div>
<div align="LEFT" style="margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><i><b>Brățara
îngrijorării</b></i></span></div>
<div align="LEFT" style="margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></div>
<div align="LEFT" style="margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span>Dintre
tehnicile prin artă ce folosesc metodele combinate, o să vă
vorbesc despre brățara îngrijorării. Brățara</span><span><span lang="en-US">
</span></span><span><span lang="ro-RO">îngrijorării</span></span><span><span lang="en-US">
</span></span><span><span lang="ro-RO">poate
fi</span></span><span><span lang="en-US">
o a</span></span><span><span lang="ro-RO">ță</span></span><span><span lang="en-US">
sau un elastic mai </span></span><span><span lang="ro-RO">subțire</span></span><span><span lang="en-US">
pe care copilul </span></span><span><span lang="ro-RO">poate
</span></span><span><span lang="en-US">adaug</span></span><span><span lang="ro-RO">ă</span></span><span><span lang="en-US">
5-10 </span></span><span><span lang="ro-RO">biluțe</span></span><span><span lang="en-US">
de lemn </span></span><span><span lang="ro-RO">sau</span></span><span><span lang="en-US">
</span></span><span><span lang="ro-RO">mărgele</span></span><span><span lang="en-US">
mari, f</span></span><span><span lang="ro-RO">ără</span></span><span><span lang="en-US">
a </span></span><span><span lang="ro-RO">umple
ața</span></span><span><span lang="en-US">
</span></span><span><span lang="ro-RO">pentru
ca mărgelele să poată </span></span><span><span lang="en-US">fi
</span></span><span><span lang="ro-RO">mișcate</span></span><span><span lang="en-US">.
Simpla m</span></span><span>ișcare a
biluțelor pe elastic, în ritmul unui cântecel, mai ales în
momentele de tensiune, frică sau anxietate a</span><span><span lang="en-US">re</span></span><span>
ca efect liniștirea. Cântatul unui cântecel obligă de cele mai
multe ori copilul să respire adânc, regulat, iar mișcarea ritmică
a biluțelor pe ață determină concentrarea atenției asupra
acestei activități amplificând și grăbind relaxarea. </span>
</span></div>
<div align="LEFT" style="margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></div>
<div align="LEFT" style="margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span><span lang="ro-RO">În
plus, c</span></span><span>opilul
</span><span><span lang="en-US">poate
</span></span><span>colora sau decora
cum </span><span><span lang="ro-RO">dorește</span></span><span><span lang="en-US">
</span></span><span><span lang="ro-RO">mărgelele</span></span><span><span lang="en-US">
de lemn, </span></span><span><span lang="ro-RO">p</span></span><span>oate
folosi culori sau forme ce au semnificație pentru el.</span></span></div>
<div align="LEFT" style="margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;">Arată-i
cum le poate răsuci pe ață când este îngrijorat, cum poate spune
fiecăreia o poveste (atunci când mărgelele alese au formă de
obiecte, animale), o poezie sau un cântec.</span></div>
<div align="LEFT" style="margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></div>
<div align="LEFT" style="margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;">Uneori
anxietatea sau frica își fac simțită prezența preponderent în
anumite momente ale zilei și deși toate metodele de liniștire
descrise pot fi folosite cu succes, când acest lucru se întâmplă
seara înainte de culcare, pentru un efect rapid și deseori de
durată, foarte utilă este magia.</span></div>
<div align="LEFT" style="margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></div>
<div style="font-style: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: center;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><b>Magia</b></span></div>
<div align="LEFT" style="margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></div>
<div align="LEFT" style="margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span>Magia
pe care noi părinții încercam să o menținem cât mai mult în
viața copiilor noștri, prin adoptarea sau sărbătorirea
diferitelor zâne (Zâna Măseluță) sau obiceiuri ( Moș Crăciun),
este parte din viața lor și deseori un foarte bun instrument în
lupta cu fricile, mai ales cele ce apar înaintea somnului de noapte,
când, deseori, datorită oboselii și întunericului nopții acestea
sunt amplificate. </span>
</span></div>
<div align="LEFT" style="font-style: normal; margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></div>
<div align="LEFT" style="margin-bottom: 0cm;">
<i><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><b>Păpușile
magice</b></span></i></div>
<div align="LEFT" style="margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></div>
<div align="LEFT" style="margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;">Simple,
din ațe sau combinate cu biluțe de lemn, pot fi făcute păpuși
mici. Adăugându-le o doză de magie și capacitatea de a veghea
somnul copiilor îndepărtând orice motiv de frică sau vis urât,
poate fi una dintre metodele ce-i ajută foarte mult pe copii, în
special pe cei mici, să adoarmă liniștiți.</span></div>
<div align="LEFT" style="margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;">Pe
internet pot fi găsite o mulțime de tutoriale și indicații cum
pot fi făcute aceste păpuși. Din materiale, din șosete vechi,
tricotate sau din ațe, veți găsi o multitudine de modele și idei
din care să alegeți pe cea mai potrivită vouă.</span></div>
<div align="LEFT" style="margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;">Eu
folosesc deseori păpuși făcute din ațe, a căror cap este o
biluță de lemn, oferindu-i copilului posibilitatea de a-i desena
trăsăturile și mimica dorită.</span></div>
<div align="LEFT" style="margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></div>
<div align="LEFT" style="margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><i><b>Prinzătorul
de vise</b></i></span></div>
<div align="LEFT" style="margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></div>
<div align="LEFT" style="margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;">Este
un alt obiect ușor de făcut, chiar și de către copii, a cărui
magie explicată copilului îl poate ajuta cu temerile și fricile
sale, în special cu teama de visele urâte.</span></div>
<div align="LEFT" style="margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></div>
<div align="LEFT" style="margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;">La
originile acestei activități stă un obiect de cult ce aparține
nativilor americani, dar care prin comercializarea sa puternică din
anii '60 a ajuns, ca obiect de decor, în toate colțurile lumii și
în multe case. Credința ce stă la baza sa este legenda frumoasei
„Femei păianjen” ce a avea grijă de toate creaturile pământului
și în special de copii. Legenda spune că țesea în fiecare
noapte, deasupra patului copiilor, o pânză invizibilă în care
toate lucrurile rele se prindeau, lăsându-le să treacă doar pe
cele bune.</span></div>
<div lang="en-US" style="margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></div>
<div style="margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span><span lang="en-US">Indiferent
de genul tehnicilor </span></span><span><span lang="ro-RO">pe
care</span></span><span><span lang="en-US">
le folosim, nu </span></span><span><span lang="ro-RO">uitați</span></span><span><span lang="en-US">
</span></span><span><span lang="ro-RO">că
</span></span><span><span lang="en-US">pentru
a aveam rezultate </span></span><span><span lang="ro-RO">cât</span></span><span><span lang="en-US">
mai bune presupune </span></span><span><span lang="ro-RO">î</span></span><span><span lang="en-US">nainte
de toate </span></span><span><span lang="ro-RO">învățarea
și exersarea lor</span></span><span><span lang="en-US">
</span></span><span><span lang="ro-RO">î</span></span><span><span lang="en-US">n
perioade de calm </span></span><span><span lang="ro-RO">ș</span></span><span><span lang="en-US">i
nu de tensiune. Pentru a deveni deprindere trebuie </span></span><span><span lang="ro-RO">învățate
și exersate o perioadă de timp înainte de a putea fi folosite în
perioadele de criză. </span></span></span></div>
<div style="margin-bottom: 0cm;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgOhe4kKCod_O0dBbemfXRFodXGsxfiPv_fQdhPr1tJt-05Z1opRVUVcK-fTcOyARaXNSU6vD6Q1ILpjpUdYmfZctinIot0JcE90QW_7VVp7j7mlhU_3pk7kDeySFXJpSgjWbaQEw9ZkFgt/s1600/daniel-cheung-cAbF9dt_5lc-unsplash.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="art terapia metode contra anxietatii" border="0" data-original-height="1068" data-original-width="1600" height="426" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgOhe4kKCod_O0dBbemfXRFodXGsxfiPv_fQdhPr1tJt-05Z1opRVUVcK-fTcOyARaXNSU6vD6Q1ILpjpUdYmfZctinIot0JcE90QW_7VVp7j7mlhU_3pk7kDeySFXJpSgjWbaQEw9ZkFgt/s640/daniel-cheung-cAbF9dt_5lc-unsplash.jpg" title="terapie prin arta metode impotriva anxietatii" width="640" /></a></div>
<div style="margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-size: medium;"><span lang="ro-RO"> </span></span>
</div>
Annemari Herzlingerhttp://www.blogger.com/profile/15795109776962425876noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-6180126826054411506.post-68747241636733898812020-04-10T01:57:00.006+03:002020-12-08T20:43:06.424+02:00Tehnici prin arta sau joc la indemana parintilor <br />
<span style="font-family: verdana;"><font size="3"><span>Anxietatea creează deseori probleme copiilor, atât în situații normale, dar mai ales în cele de stres puternic, când sentimentul de siguranță sau starea de bine sunt amenințate. Această amenințare simțită de copii deseori este determinată, de obicei, de percepția greșită a lucrurilor și/ sau a semnificației acestora. De aceea, pentru a micșora efectul ei sau chiar a o elimina este foarte important să încurajăm discuțiile cu copiii, să le permitem să pună întrebări, să le răspundem, să explicăm și să clarificăm neînțelegerile și nu în ultimul rând, să oferim scenarii pozitive situațiilor exprimate de ei deseori prin întrebări de genul “ Ce se întâmplă dacă?”<br /><br />Chiar și atunci când vorbim de situațiile de criză, când frica puternică sau poate anxietatea deja și-au făcut simțită prezența, ne putem ajuta copiii să facă față mai ușor situației. Despre felul în care noi, părinții, îi putem ajuta aș vrea să vă vorbesc în acest articol, dar și despre tehnici folosite deseori în terapie pe care le puteți încerca și voi acasă, în lipsa unui terapeut.<br /><br />În situații de stres puternic răspunsul organismului de „luptă sau fugi” apare negreșit. Este un răspuns înnăscut al sistemului nervos ce ne ajută de atâtea mii de ani să supraviețuim pericolelor. Din păcate, când acest răspuns e mai mereu prezent, când dintr-un motiv sau altul trăim într-o stare de tensiune continuă, unul dintre efectele sale secundare este creșterea exagerată a vigilenței. Când copilul este într-o continuă stare de vigilență, lucrurile pot escalada foarte ușor ajungându-se la o stare de supervigilență, o stare cu un consum foarte mare de energie.<br />Supervigilența este un simptom cheie în cazul copiilor ce manifestă anxietate, aceștia ajungând uneori să caute motive din cauza cărora să-și facă griji. De aceea și nu numai, este foarte important să vorbim cu ei, să îi ascultăm, să le cunoaștem părerile, modul în care își explică situația, să corectăm cu mult tact și empatie ideile greșite, nereale, încercând să le oferim scenarii reale pozitive.<br /><br />Când stările de extremă vigilență, de teamă, frică, anxietate apar, primul lucru pe care trebuie să îl avem în minte când este vorba de copiii noștrii, este liniștirea, calmarea sistemului nervos. Nu uitați însă că acest lucru este posibil doar dacă noi suntem liniștiți, altfel nu facem decât să transmitem neliniștea noastră mărind-o pe a lor.<br /><br />Așa că înainte de orice, luați o mică pauză, respirați adânc și încercați să vă goliți mintea și sufletul de teamă.<br /><br />Calmarea sistemului nervos poate fi realizată prin trei modalități, folosind metode fizice, mentale sau metode ce le combină pe cele două.<br /><br />Mai jos am să vă dau exemple de tehnici pe care le puteți practica acasă, dar nu vă limitați la ele și nu le aplicați mot-a-mot, le puteți schimba, adapta, puteți încerca să găsiți propriile modalități potrivite vouă și copiilor voștri.<br /><br />Unul dintre motivele ce îi face deseori, atât pe copii cât și pe adulti, să trăiască o stare de intensă anxietate este hiperventilația, ea la rândul ei fiind un răspuns al organismului la frică, stres, fobie sau anxietate.<br />Se manifestă fizic ca respirație scurtă și rapidă, sporire a expirației în detrimentul inspirației, presupunând o cantitate mică de dioxid de carbon în organism, sub nivelul normal, ceea ce determină o paletă largă de simptome ( amețeală, puls rapid, tensiune sau durere în piept, furnicături la nivelul degetelor, pierderea coordonării mână-picior etc). Hiperventilația, prin simptomele ei, sperie foarte mult, accentuând și mai mult starea de anxietate. <br /><br />În caz de hiperventilație, înainte de exersarea unei respirației profunde, de multe ori respirația trebuie echilibrată. Echilibrarea respirației presupune alternarea inspirație-expirație, ajungând la o respirație continuă, nu sacadată și întreruptă. Ținerea respirației pentru câteva momente sau respiratul într-o pungă de hârtie poate echilibra respirația. <br /><br /><b>Metodele fizice</b><br /><br />De aceea, poate prima metodă fizică de calmare a sistemului nervos și de diminuare a anxietății este chiar exersarea respirației profunde: inspirație - ținerea respirației - expirație. <br /><br />Încercați să faceți asta numărând până la 6: 6 secunde pentru a inspira - 6 pentru a ține aerul – 6 pentru a expira. Datorită acestui exercițiu simplu, nervii aflați la nivelul diafragmei vor transmite către creier mesajul că pericolul a trecut, determinând din partea lui un răspuns de liniștire și relaxare. <br /><br />Deși simplu, copiilor le va lua un timp să poată practica o respirație profundă fiind necesară repetarea frecventă în momentele de liniște, nu de tensiune.<br /><br />Înainte de a începe exersarea respirației trebuie să țineți cont de faptul că va fi mai ușor de învățat și exersat dacă spatele este drept, iar umerii în jos. De aceea, pentru început, exersați respirația profundă stând pe un scaun cu spătar, cu spatele sprijinit și susținut de acesta. Pentru a menține umerii în jos îi poți cere copilului să își pună palmele pe picioare. Toată talpa piciorului este pe sol, nu pe vârfuri sau în altă poziție. <br />Respirația poate fi exersată și stând întins pe jos, dacă a sta întins pe spate i se potrivește mai mult copilului. Ajută-l să înțeleagă mai bine ce trebuie să facă cerându-i să își pună mâna pe burtică, să simtă cum aceasta se umflă când inspiră și cum se dezumflă când expiră. <br /><br />Pentru o și mai bună vizualizare a procesului îi puteți pune pe burtică un balon spunându-i să inspire atât de mult încât acesta să se ridice sau să expire atât de puternic încât acesta să coboare. <br /><br />Pentru copii mici a ajunge la un ritm de 4 secunde de inspirat- 4 de expirat, este un lucru foarte bun. Atât inspirația cât și expirația trebuie să fie lente, uniforme și de cât mai lungă durată. <br />Nu vă descurajați, de obicei copiilor, în special celor mici, le va lua timp să stăpânească bine tehnica respirației profunde. <br /><br />Există și alte activități pe care le puteți desfășura cu ei, ce treptat îi vor ajuta să poate inspira sau expira mai adânc, mai puternic , de-a lungul mai multor secunde. <br />Vă împărtășesc mai jos unele dintre aceste modalități, tehnici prin joc și artă.<br /><br /><b>Petrecerea de la etaj</b><br /><br />Dacă jocul cu balonul ce urcă sau coboară este primit cu plăcere de copil, puteți continua cu ceva asemănător.<br /><br />Copilul va sta întins pe spate, pe sol. Pune-ți lângă el mai multe animale de pluș și un scaun, preferabil mai scund, sau o cutie.<br />La etaj (pe scăunel sau pe cutie) are loc o petrecere unde sunt invitate toate jucăriile, doar că până acolo se poate urca doar cu liftul. Pe rând, fiecare jucărie este așezată pe burtica copilului, acesta trebuind să inspire adânc pentru a face jucăria să urce la etaj, iar apoi să expire prelung pentru a coborî căci altă jucărie a chemat liftul. Pentru a sparge oarecum monotonia jocului puteți inventa tot felul de motive pentru care o jucărie trebuie să urce și să coboare de câteva ori ( a uitat cheile în mașină jos, merge să aducă tortul și apoi coboară să ia și sucurile, coboară să ajute altă jucărie să găsească locul, că s-a rătăcit etc.).<br />Creați-vă propria poveste cu animale și jucați-o cât mai des. <br /><br /><b>Elefănțelul face duș</b><br /><br />Elefănțelul năzdrăvan a fost afară la joacă, unde împreună cu prietenii au sărit în toate bălțile și s-au jucat cu noroi, iar acum întors acasă, trebuie să facă duș. Învățați copilul cum face duș elefantul, mâinile copilului ridicate fiind trompa. Elefănțelul ia apă cu trompa (copilul inspiră puternic pe nas), ridică trompa (copilul își ține respirația în timp ce ridică mâinile). Cu trompa ridicată, elefănțelul se stropește cu apă (copilul expiră pe gură). Și așa repetă până elefănțelul este curat.<br /><br /><b>Șerpișorul nervos</b><br /><br />Șerpișorul (îi puteți da nume, îi puteți adăuga o scurtă descriere) stă la soare și se bucură că nu-l deranjează nimeni. Dar de nicăieri apare un mic animal ( puteți adăuga orice animal și o mică descriere a lui). Se așează pe piatra de lângă el, dornic de conversație. Dar șerpișorul nu are chef de vorbă și se enervează că este deranjat ( îi puteți arăta copilului cum face acesta când se enervează- inspiră prelung pe nas), își ridică capul și nervos îl ceartă (copilul expiră pe gură, sâsâind ca un șarpe). Dar animalul de pe piatră nu pleacă și continuă să vorbească cu el, așa că șerpișorul iar se enervează (inspiră puternic pe nas) și iar îl sâsâie (expiră puternic pe gură). Continuați jocul pentru a permite copilului să exerseze cât mai mult respirația profundă. <br /><br /><b>Prin artă</b><br /><br />Un ajutor de nădejde în exersarea respirației, când e vorba de artă, sunt paiele pentru băuturi, iar ca media artistică materialele lichide sau cele ce pot fi transformate în lichid (acuarelă, guașă, culori acrilice).<br /><br />Un alt material lichid ce poate fi folosit cu succes în acest scop este soluția pentru baloane de săpun. Poate fi folosită pentru a face baloane de săpun – un foarte bun exercițiu de exersarea a respirației dar și pentru a desena în același timp.<br /><br /><b>Desen folosind baloanele de săpun </b><br /><br />Putem adăuga în sticluțele cu soluția pentru baloane culori acrilice sau guașă. Se adaugă o cantitate mică, doar cât să dea culoare accentuată lichidului. Vom aveam nevoie de o coală de hârtie mare (hârtie de ambalat cadouri sau sulurile de hârtie ca cele de la Ikea din care putem tăia cât dorim sau mai multe foi A4 prinse una de alta) pentru a avea cât mai mult spațiu pentru baloane. Se vor face baloane de săpun folosind o singură culoare sau mai multe, deasupra foii, exersând respirația profundă. Când baloanele căzute pe foaie se sparg vor lăsa urme. Desenul folosind baloanele de săpun îl pot antrena pe copil în activitate, dându-i astfel posibilitatea de a exersa cât mai mult respirația.<br /><br /><b>Folosind paiele pentru suc - Desen ca un fagure colorat</b><br /><br />Pentru copiii mai mici, un exercițiu foarte bun de exersare sau învățare a respirației profunde este de a sufla aer printr-un pai într-un vas cu lichid (inspiră trăgând aer pe nas și expiră suflând prin pai). Acest lucru se poate transforma ușor într-o lucrare de artă, dacă soluția lichidă în care copilul suflă cu paiul este obținută din amestecarea de culori acrilice sau guașă cu apă, iar bulele de aer ce se formează sunt mutate pe o foaie de hârtie. Cu cât sunt mai multe culori, bulele colorate vor da naștere unei texturi deosebite asemănătoare unui fagure. În încercarea de a face un fagure cât mai colorat, deseori copilul este prins în activitate exersând respirația profundă.<br /><br /><b> Desenarea unui portret inedit</b><br /><br />Un alt mod în care eu folosesc în lucrul cu copiii culorile diluate cu apa și paiele, este pentru realizarea unui portret foarte colorat.<br /><br />Le schițez pe foaie celor mici, cei mai mari o pot face singuri, o față umană - conturul feței împreună cu desenul ochilor, gurii, nasului și uneori al urechilor. În cutiuțe diferite amestec culorile guașă cu apa. Cu ajutorul unei pensule sau a unei pipete, copiii picură lichidul colorat în partea de sus a conturului feței (acolo unde ar trebui să fie părul). Inspirând adânc și expirând aerul prin pai în direcția picăturilor de culoare acestea se întind, se ramifică, se întretaie, se combină etc. formând o podoabă capilară inedită.<br /><br />Despre metodele mentale și cele combinate de calmare a sistemului nervos vă voi povesti în articolul viitor.</span><br />
<br />
<span><a href="https://www.terapie-prin-arta.ro/2020/05/metode-combinate-si-mentale-contra.html" target="_blank"><i>Later edit: articolul despre metodele mentale si combinate a fost publicat.</i></a></span><br />
</font></span><br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhQ-_o3mTaRMZRJVMyZRdwEmLOeRWgMf1DKy7PI0Pi5pYSCDWVq6Z2SXnl6whQhdmIJX2M_PUjlQ1nIFEeZCK-G0LQB9784sjuCCRQMEJWO5tEssTnyKS6ud0ljFY-DEnQvA0aMLFBuoFNz/s1600/daniel-cheung-mvo-xJE1oFg-unsplash.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1068" data-original-width="1600" height="426" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhQ-_o3mTaRMZRJVMyZRdwEmLOeRWgMf1DKy7PI0Pi5pYSCDWVq6Z2SXnl6whQhdmIJX2M_PUjlQ1nIFEeZCK-G0LQB9784sjuCCRQMEJWO5tEssTnyKS6ud0ljFY-DEnQvA0aMLFBuoFNz/s640/daniel-cheung-mvo-xJE1oFg-unsplash.jpg" width="640" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<span face=""verdana", sans-serif"><span style="font-family: "georgia", "times new roman", serif; font-size: large;"><span style="font-size: medium;"><span style="font-size: small;"><i> Picture by Daniel Cheung</i></span></span></span></span></div>
Annemari Herzlingerhttp://www.blogger.com/profile/15795109776962425876noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-6180126826054411506.post-10394948223271063082019-12-22T22:24:00.005+02:002020-11-02T13:57:54.027+02:00Terapia prin arta si bullying-ul in scoli<br />
<div lang="">
<span style="font-family: verdana;"><font size="3"><span>Bullying-ul este un
tip particular de conflict interpersonal caracterizat in primul rand de disproportia dintre forte. Este o situatie conflictuala unde
intimidarea si agresiunea sunt prezente, fiind deseori dincolo de puterea copilului - victima de a le face fata.</span></font></span></div><span style="font-family: verdana;"><font size="3">
</font></span><div lang="">
<span style="font-family: verdana;"><font size="3"><span>In scoala, bullying-ul apare deseori in zonele ce au mai putina legatura cu procesul de
invatare, in locul de joaca, in curte, pe
coridoare. In general bullying-ul este strans legat de sistemul de
valori al agresorului si deseori determinat de nevoia acestuia de
putere si control, reflectand, de cele mai multe ori, intr-un sens
mai larg, valorile </span><span><span>generale ale </span>populatiei.</span></font></span></div><span style="font-family: verdana;"><font size="3">
<span><span lang=""><br /></span></span>
<span><span lang="">Problemele
sociale prezente in societate (rasism, excludere, agresiune excesiva
etc.) intr-o forma mai larga se regasesc si se afla in stransa
legatura cu fenomenul de bullying. A da nume sau a pune porecle are deseori au substrat
rasist.</span></span><br />
<br />
<span><span lang="">De asemenea, exista tipuri diferite de bullying determinate de diferentele de gen (in cazul
fetelor - excluderea, in cazul baietilor - agresiune excesiva), dar si reactii diferite in fata bullying-ului (fetele - neajutorate si
slabe, baietii - umiliti). Acestea reflecta intr-o mare masura problemele prezente in societate cat si valorile si normele acesteia. </span></span><br />
<br />
<span><span lang=""><span><span><span lang="">Deseori
copiii victime ale bullying-ului sunt prinsi intr-o spirala negativa, intr-o situatie repetitiva pe care nu stiut cum sa o opreasca.</span></span></span>
Sentimentul lipsei de putere simtit de copii si in mod special de copilul-victima, le
afecteaza de cele mai multe ori activitatea scolara. Bullying-ul are un impact puternic asupra increderii in sine a copilului si in special asupra increderii in asumarea de
riscuri atat de necesara in procesul de invatare.</span></span><br />
<br />
<span><span><span lang="">Deseori
impactul fenomenului de bullying este unul extins, el nu afecteaza doar copiii implicati direct. Observarea, constientizarea ca
exista bullying si copii victime ale bullying, teama ca vor fi urmatoarea victima, afecteaza intr-o masura reprezentativa o mare parte din copiii dintr-o clasa sau scoala.</span></span></span><br />
<br />
<span>Bullying-ul isi lasa puternic amprenta asupra
victimei, determinand deseori reactii de stres posttraumatic. La nivelul creierului, aceste reactii se traduc prin probleme ce apar in zona
responsabila cu limbajul, verbalizarea. Nu putine sunt cazurile in
care aceasta este inchisa datorita traumei puternice.</span><br />
<br />
<span><span>Demonstrat din plin in
ultimii zeci de ani, terapia prin arta/art terapia este o modalitatea de
sustinere si terapie deosebit de importanta atunci cand vorbim de traumele copiilor, adolescentilor sau tinerilor expusi direct sau indirect bullying-ului.</span></span><br />
<span><span> </span> </span><br />
<span>Astfel arta ce intervine prin expresia si jocul sau terapeutic, incurajeaza
si perminte comunicarea, exteriorizarea amintirilor traumatice,
medierea si nu in ultimul rand tratarea experientelor traumatice.
Folosind aspectele senzoriale al artei, amintirile traumatice pot fi
comunicate ocolind impactul reactiilor postraumatice asupra zonei din creier responsabila cu limbajul.</span><br />
<br />
<span><span lang="">Atunci
cand copiii victime ale bullying-ului se angajează în procesul de arta,
acesta are impact asupra sistemul parasimpatic din creierul lor
(Lane, 2005). În termeni simpli, in timpul activitatii
de arta copii sunt total implicati, activi atat mental cat si fizic,
fapt ce determina incetinirea respiratiei dar si scaderea tensiunii
arteriale, lucru ce are ca efect relaxarea. Terapia prin arta
accelerează procesul de vindecare la copii.</span></span><br />
<br />
<span><span lang="">Unul
dintre efectele negative experimentate de copiii victime ale
bullying-ului este anxietatea, de aceea deseori primul
obiectiv este calmarea Sistemului Nervos pentru ca acesta sa nu fie
intr-o continua stare de alerta, in starea de lupta.</span></span><br />
<br />
<b><span><span lang="">Safe Place - Locul sigur</span></span></b><br />
<br />
<span><span lang="">Construirea, crearea, desenarea unui loc sigur (safe place) este una din <a href="https://www.terapie-prin-arta.ro/p/tehnici-terapie-prin-arta_28.html" target="_blank"><span style="color: #741b47;">activitatile terapiei prin arta </span></a>ce poate avea ca efect calmarea, relaxarea. Este o activitate potrivita diferitelor grupuri de varsta, dar in special copiilor mici sau adolescentilor, ce au in general putin control asupra mediului in care traiesc. </span></span><br />
<span><span lang=""><b>Intentii:</b> Aceasta activitate le ofera copiilor posibilitatea de a reflecta si a gasi un loc sigur, dar mai ales le da posibilitatea de a simti ca detin un oarecare control asupra mediului lor extern.</span></span><br />
<span><span lang=""><b>Discutie:</b> Va fi concentrata pe descrierea locului sigur si pe sublinierea calitatilor si importantei acestuia.</span></span><br />
</font></span><br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjoSmsvkdq6emyzCJyNNiL5z9cjcBRNcDkA3P3kzMfbdIQf81fN0zX914eLw3EH2pMM44fEzU0a0VA89sse6vPcxHDc9lLvyDjIl74Tl0ZGvqggvOViVPmXun4_rUXyvQheYuq8lvwoQunK/s1600/terapia+prin+arta+si+bullying-ul.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="terapia prin arta, ajutor impotriva bullying-ului" border="0" data-original-height="700" data-original-width="1052" height="424" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjoSmsvkdq6emyzCJyNNiL5z9cjcBRNcDkA3P3kzMfbdIQf81fN0zX914eLw3EH2pMM44fEzU0a0VA89sse6vPcxHDc9lLvyDjIl74Tl0ZGvqggvOViVPmXun4_rUXyvQheYuq8lvwoQunK/s640/terapia+prin+arta+si+bullying-ul.jpg" title="art terapia, sustinere impotriva bullying-ului" width="640" /></a></div>
<br />
<div style="text-align: center;">
<span style="font-size: medium;"><span lang=""><span style="font-size: small;"><a href="https://unsplash.com/photos/kZO9xqmO_TA" target="_blank">Picture by Annie Spratt</a></span></span></span></div>
<span style="font-size: medium;"><span lang=""></span></span><br />Annemari Herzlingerhttp://www.blogger.com/profile/15795109776962425876noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-6180126826054411506.post-10924176965731410912019-11-26T11:52:00.003+02:002020-11-02T13:57:09.527+02:00Etica in Social Media<div style="margin: 0in;">
<span face=""lucida sans unicode", sans-serif"><br /><span style="font-family: verdana;"><font size="3"><span style="color: #cc0000;"><a href="https://www.terapie-prin-arta.ro/p/etica-art-terapie.html" target="_blank"><span style="color: #cc0000;">Etica profesionala</span></a> </span>este coloana vertebrala a oricarei profesii, un domeniu
intr-o continua transformare datorita schimbarilor permanente din viata cotidiana. </font></span></span><span style="font-family: verdana;"><font size="3"><span style="background: none 0% 0% repeat scroll white; color: #1d2129;">Etica in Social Media este un domeniu relativ
nou, ce-si datoreaza aparitia dezvoltarii rapide a spatiului online,
acesta fiind unul dintre motivele pentru care nu exista foarte multe indicatii si recomamdari legate de modul etic in care ar trebui manipulate informatiile de pe
internet sau modul in care un terapeut prin arta ar trebui sa se comporte in
Social Media. </span><o:p></o:p></font></span></div><span style="font-family: verdana;"><font size="3">
</font></span><div class="MsoNormal" style="direction: ltr; line-height: normal; margin-bottom: 0.0001pt; unicode-bidi: embed;">
<span style="font-family: verdana;"><font size="3"><span style="background: none 0% 0% repeat scroll white; color: #1d2129;"><br />
Social Media a fost identificata de terapeutii prin arta (art terapeuti) ca fiind o zona cheie ce
necesita o atentie sporita, fiind necesar uneori depunerea unui efort marit pentru ca normele etice sa poata fi respectate in spatiul online. Actiunile
noastre online pot avea o influenta profunda asupra impresiilor, opiniilor sau
credintelor publicului larg legate de terapia prin arta, reflectandu-se asupra
perceptiei acestuia asupra profesiei ca intreg (Miller 2018).</span><o:p></o:p></font></span></div><span style="font-family: verdana;"><font size="3">
</font></span><div class="MsoNormal" style="direction: ltr; line-height: normal; margin-bottom: 0.0001pt; unicode-bidi: embed;">
<span style="font-family: verdana;"><font size="3"><span style="background: none 0% 0% repeat scroll white; color: #1d2129;"><br />Ca art terapeuti si nu doar, ar
trebuie sa fim constienti de efectul puternic pe care il are Social Media
asupra personalitatii, parerilor personale sau asupra punctului nostru de
vedere. Social Media poate determina dificultati in mentinerea limitelor
profesionale clar delimitate (Belkofer and McNutt 2011).</span><o:p></o:p></font></span></div><span style="font-family: verdana;"><font size="3">
</font></span><div class="MsoNormal" style="direction: ltr; line-height: normal; margin-bottom: 0.0001pt; unicode-bidi: embed;">
<span style="font-family: verdana;"><font size="3"><br /></font></span></div><span style="font-family: verdana;"><font size="3">
</font></span><div class="MsoNormal" style="direction: ltr; line-height: normal; margin-bottom: 0.0001pt; unicode-bidi: embed;">
<span style="font-family: verdana;"><font size="3">Este deosebit de
important ca<a href="https://www.terapeuti-prin-arta.ro/" target="_blank"> <span style="color: #cc0000;">terapeutii prin arta</span></a> (art terapeutii)<span style="color: #cc0000;"> </span>sa inteleaga multiplele roluri pe care
aceasta cultura online, internetul si Social Media, le joaca atat in viata
lor cat si in viata clientilor sau a studentilor lor. De aceea e<span style="background: none 0% 0% repeat scroll white; color: #1d2129;">ste
deosebit de important ca terapeutul prin arta sa delimiteze roluri clare pentru
conturile sale din Social Media, caci acestia</span>, asemenea celorlati psihoterapeuti, sunt
responsabili în orice moment pentru comportamentul manifestat. F<span style="background: none 0% 0% repeat scroll white; color: #1d2129;">olosirea
de catre terapeut in scop personal a platformelor de Social Media, permite
deseori accesul clientilor la toate informatiile publicate de acesta, caci
nimic nu dispare de pe internet.</span><o:p></o:p></font></span></div><span style="font-family: verdana;"><font size="3">
</font></span><div class="MsoNormal" style="direction: ltr; line-height: normal; margin-bottom: 0.0001pt; unicode-bidi: embed;">
<span style="font-family: verdana;"><font size="3"><span style="color: #cc0000;"><br /></span></font></span></div><span style="font-family: verdana;"><font size="3">
</font></span><div class="MsoNormal" style="direction: ltr; line-height: normal; margin-bottom: 0.0001pt; unicode-bidi: embed;">
<span style="font-family: verdana;"><font size="3"><a href="https://www.terapie-prin-arta.ro/2016/09/terapia-prin-arta-terapeut-prin-arta.html" target="_blank"><span style="color: #cc0000;">Terapeutii prin arta</span></a> (art terapeutii) ar
trebuie să fie conștienți de faptul că toate acțiunile și comportamentele lor trebuie sa reflecte integritatea profesională. Atunci când aceastea sunt
necorespunzătoare pot deteriora încrederea publicului larg in aceasta profesie
sau domeniu. Terapeuții prin arta ar trebui sa evite comportamentele ce
încalcă în mod clar standardele morale și legale acceptate.<o:p></o:p></font></span></div><span style="font-family: verdana;"><font size="3">
</font></span><div class="MsoNormal" style="direction: ltr; line-height: normal; margin-bottom: 0.0001pt; unicode-bidi: embed;">
<span style="font-family: verdana;"><font size="3"><br /></font></span></div><span style="font-family: verdana;"><font size="3">
</font></span><div class="MsoNormal" style="direction: ltr; line-height: normal; margin-bottom: 0.0001pt; unicode-bidi: embed;">
<span style="font-family: verdana;"><font size="3"><span style="color: #1d2129;">In plus, terapia prin
arta (art terapia) se confrunta de multe ori cu dileme unice de etica determinate de natura complexa a utilizarii imaginilor sau materialelor in
activitatea clinica ( Green 2012, Hin 2011, Moon 2006). Continutul lucrarii de
arta este privit deseori ca un limbaj simbolic necesitand protectie si
neexpunere, la fel ca si limbajul verbal prezent in formele de psihoterapie
verbala (Hammond and Gant 1998). </span>In plus, producerea de arta in cadrul sedintelor de terapie poate
determina probleme de care trebuie sa tinem cont atunci cand este vorba de
Social Media. N<span style="background: none 0% 0% repeat scroll white; color: #1d2129;">u
rare sunt cazurile cand in lucrarile de arta se regasesc teme provocatoare </span><span style="background-color: white; color: #1d2129;">(agresivitate, sexualitate, spiritualitate)</span><span style="background-color: white; color: #1d2129;"> </span><span style="background-color: white; color: #1d2129;">ce
isi fac pe nesimtite loc, teme de care uneori clientul nu este constient, iar expunerea publica a lor desi
poate fara voie, incalca dreptul la confidentialitate si intimitate, expunand clientul.</span></font></span></div><span style="font-family: verdana;"><font size="3">
</font></span><div class="MsoNormal" style="direction: ltr; line-height: normal; margin-bottom: 0.0001pt; unicode-bidi: embed;">
<span style="font-family: verdana;"><font size="3"><span style="background-color: white; color: #1d2129;"><br /></span></font></span></div><span style="font-family: verdana;"><font size="3">
</font></span><div class="MsoNormal" style="direction: ltr; line-height: normal; margin-bottom: 0.0001pt; unicode-bidi: embed;">
<span style="font-family: verdana;"><font size="3"><span style="color: #1d2129;">In Social Media, datorita accesibilitatii si expunerii ridicate, confidentialitatea clientului poate fi usor si neintentionat compromisa o data ce terapeutul captureaza si transmite lucrarea de arta intr-un format digital (Orr 2012). De aceea,</span><span style="color: #cc0000;"><span style="color: #1d2129;"> </span><a href="https://www.terapie-prin-arta.ro/2019/06/terapeuti-prin-arte.html" target="_blank"><span style="color: #1d2129;">terapeutii prin arta</span><span style="color: #1d2129;"> </span></a></span><span style="background: none 0% 0% repeat scroll white;"><span style="color: #1d2129;">ar trebui sa foloseasca cu precautie platformele de Social Media. Acestia sunt obligati sa anunte clientii despre posibile limitari si riscuri privind respectarea confidentialitatii in Social Media.</span> </span><span style="background-color: white; color: #1d2129;">Este dificil sa pastrezi confidentialitatea in comunicarea online si sa stergi informatii sau imagini ce au fost postate daca consimtamantul clientului este revocat ulterior.</span></font></span></div><span style="font-family: verdana;"><font size="3">
</font></span><div class="MsoNormal" style="direction: ltr; line-height: normal; margin-bottom: 0.0001pt; unicode-bidi: embed;">
<span style="font-family: verdana;"><font size="3"><br /></font></span></div><span style="font-family: verdana;"><font size="3">
</font></span><div class="MsoNormal" style="direction: ltr; line-height: normal; margin-bottom: 0.0001pt; unicode-bidi: embed;">
<span style="font-family: verdana;"><font size="3"><span style="background: none 0% 0% repeat scroll white; color: #1d2129;">Desi standardele privind comportamentul profesionistilor in Social
Media </span><span style="background-color: white; color: #1d2129;">sunt putine, </span><span style="background-color: white; color: #1d2129;">pot fi totusi punctate unele norme etice.</span></font></span></div><span style="font-family: verdana;"><font size="3">
</font></span><div class="MsoNormal" style="direction: ltr; line-height: normal; margin-bottom: 0.0001pt; unicode-bidi: embed;">
<span style="font-family: verdana;"><font size="3"><span style="background: none 0% 0% repeat scroll white; color: #1d2129;"><br />
* Terapeutul prin arta/ art terapeutul "nu poate arunca" nici macar o privire pe
profilul sau pagina de Facebook, Linkedin, Twiter sau alte pagini sociale ale clientilor</span><o:p></o:p></font></span></div><span style="font-family: verdana;"><font size="3">
</font></span><div class="MsoNormal" style="direction: ltr; line-height: normal; margin-bottom: 0.0001pt; unicode-bidi: embed;">
<span style="font-family: verdana;"><font size="3"><br /></font></span></div><span style="font-family: verdana;"><font size="3">
</font></span><div class="MsoNormal" style="direction: ltr; line-height: normal; margin-bottom: 0.0001pt; unicode-bidi: embed;">
<span style="font-family: verdana;"><font size="3"><span style="background: none 0% 0% repeat scroll white; color: #1d2129;">* A
raspunde postarilor clientilor din Social Media este considerata incalcarea confidentialitatii.</span><o:p></o:p></font></span></div><span style="font-family: verdana;"><font size="3">
</font></span><div class="MsoNormal" style="direction: ltr; line-height: normal; margin-bottom: 0.0001pt; unicode-bidi: embed;">
<span style="font-family: verdana;"><font size="3"><br /></font></span></div><span style="font-family: verdana;"><font size="3">
</font></span><div class="MsoNormal" style="direction: ltr; line-height: normal; margin-bottom: 0.0001pt; unicode-bidi: embed;">
<span style="font-family: verdana;"><font size="3"><span style="background: none 0% 0% repeat scroll white; color: #1d2129;">* T</span>erapeutii prin arta/art terapeutii sunt
responsabili sa se asigure ca serviciile electronice oferite corespund legilor
si regulilor etice. </font></span></div><span style="font-family: verdana;"><font size="3">
</font></span><div class="MsoNormal" style="direction: ltr; line-height: normal; margin-bottom: 0.0001pt; unicode-bidi: embed;">
<span style="font-family: verdana;"><font size="3"><br /></font></span></div><span style="font-family: verdana;"><font size="3">
</font></span><div class="MsoNormal" style="direction: ltr; line-height: normal; margin-bottom: 0.0001pt; unicode-bidi: embed;">
<span style="font-family: verdana;"><font size="3"><span style="background: none 0% 0% repeat scroll white; color: #1d2129;">* Pentru p</span>ostarea oricarui detaliu ce are legatura cu terapia (desen,
imagine, film etc.) este absolut necesar consimtamantul clientului in scris. Pentru
clientii - copii este necesar consimtamantul parintilor.<o:p></o:p></font></span></div><span style="font-family: verdana;"><font size="3">
</font></span><div class="MsoNormal" style="direction: ltr; line-height: normal; margin-bottom: 0.0001pt; unicode-bidi: embed;">
<span style="font-family: verdana;"><font size="3"><br /></font></span></div><span style="font-family: verdana;"><font size="3">
</font></span><div class="MsoNormal" style="direction: ltr; line-height: normal; margin-bottom: 0.0001pt; unicode-bidi: embed;">
<span style="font-family: verdana;"><font size="3"><span style="background: none 0% 0% repeat scroll white; color: #1d2129;">* Terapeutul prin arta prezent pe platformele Social Media trebuie sa faca o
distinctie clara intre profilul personal si cel profesional, iar informatii specifice vor fi oferite tinand cont de cei ce le folosesc. De asemenea, terapeutul va limita accesul
la informatiile oferite in functie de situatie sau de publicul tinta caruia se adreseaza (ATCB 2019).</span></font></span></div><span style="font-family: verdana;"><font size="3">
</font></span><div class="MsoNormal" style="direction: ltr; line-height: normal; margin-bottom: 0.0001pt; unicode-bidi: embed;">
<span style="font-family: verdana;"><font size="3"><br /></font></span></div><span style="font-family: verdana;"><font size="3">
</font></span><div class="MsoNormal" style="direction: ltr; line-height: normal; margin-bottom: 0.0001pt; unicode-bidi: embed;">
<span style="font-family: verdana;"><font size="3"><span style="background: none 0% 0% repeat scroll white; color: #1d2129;">* Pentru a respecta datoria pe care o are fata de profesie, terapeutul prin arta/art terapeutul ce
raspunde unei postari in Social Media trebuie sa se asigure ca postarile sale
reflecta si respecta normele de Etica (ATCB 2019).</span></font></span></div><span style="font-family: verdana;"><font size="3">
</font></span><div class="MsoNormal" style="direction: ltr; line-height: normal; margin-bottom: 0.0001pt; unicode-bidi: embed;">
<span style="font-family: verdana;"><font size="3"><br /></font></span></div><span style="font-family: verdana;"><font size="3">
</font></span><div class="MsoNormal" style="direction: ltr; line-height: normal; margin-bottom: 0.0001pt; unicode-bidi: embed;">
<span style="font-family: verdana;"><font size="3"><span style="background-color: white;">*</span><span style="background-color: white; color: #1d2129;"> Terapeutul prin arta/art terapeutul nu dezvaluie sau afiseaza informatii confidentiale in
Social Media (ATCB 2019).</span></font></span></div><span style="font-family: verdana;"><font size="3">
</font></span><div class="MsoNormal" style="direction: ltr; line-height: normal; margin-bottom: 0.0001pt; unicode-bidi: embed;"><span style="font-family: verdana;"><font size="3">
</font></span></div><span style="font-family: verdana;"><font size="3">
</font></span><div class="MsoNormal" style="direction: ltr; line-height: normal; margin-bottom: 0.0001pt; unicode-bidi: embed;">
<span style="font-family: verdana;"><font size="3"><span style="background: none 0% 0% repeat scroll white;">Problemele de natura etica aparute in Social Media nu sunt simple si nu au raspusuri usor de gasit. Toti
terapeutii, si implicit terapeutii prin arta/art terapeutii, se confrunta des cu dileme
etice in viata profesionala si in special cand este vorba de Social
Media. Formarea profesionala, oricat de complexa este, nu ne ofera toate
raspunsurile la toate problememe etice ce pot aparea, de aceea ar
fi bine sa ne ghidam in viata profesionala avand in minte <b>dreptul la autonomia al clientului si obligatia terapeutului de a nu face rau. </b></span></font></span></div><span style="font-family: verdana;"><font size="3">
</font></span><div class="MsoNormal" style="direction: ltr; line-height: normal; margin-bottom: 0.0001pt; unicode-bidi: embed;">
<span style="font-family: verdana;"><font size="3"><br /></font></span></div><span style="font-family: verdana;"><font size="3">
<br />
</font></span><div class="MsoNormal" style="direction: ltr; line-height: normal; margin-bottom: 0.0001pt; unicode-bidi: embed;"><span style="font-family: verdana;"><font size="3">
</font></span><span face=""lucida sans unicode", sans-serif"><span style="font-family: verdana;"><font size="3">De aceea si nu doar,
este deosebit de important ca studentii, tinerii profesionisti si nu in utimul
rand practicantii sa fie tot timpul la curent cu normele etice specifice. Cele mai multe domenii clinice impun participarea
periodica la un anumit numar de ore de instruire etica pentru a putea pastra
licenta si dreptul de a profesa. </font></span><span style="font-size: 15pt;"><o:p></o:p></span></span></div>
<br />
<div class="MsoNormal" dir="LTR" style="direction: ltr; unicode-bidi: embed;">
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjB3EY7-u5YULi4NR5u499dCCC64ZPwW_Dw1pJwQj0i9Hkz7z5NeeqyJS2UIfq_rHyaH95oCcg0MXmrdaiVmKl638-aCzwh-zbGPyZnabH7I0lpQiHzNDOuTTYuoctNPF7Y9zblpxLjDA3n/s1600/etica+in+social+media.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="Etica in Social Media- Terapie prin arta" border="0" data-original-height="725" data-original-width="967" height="478" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjB3EY7-u5YULi4NR5u499dCCC64ZPwW_Dw1pJwQj0i9Hkz7z5NeeqyJS2UIfq_rHyaH95oCcg0MXmrdaiVmKl638-aCzwh-zbGPyZnabH7I0lpQiHzNDOuTTYuoctNPF7Y9zblpxLjDA3n/s640/etica+in+social+media.jpg" title="Artterapie- Etica" width="640" /></a></div>
<br /></div>
Annemari Herzlingerhttp://www.blogger.com/profile/15795109776962425876noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-6180126826054411506.post-70197890359760129742019-09-28T11:43:00.003+03:002020-11-02T13:53:44.367+02:00Abuzul si neglijarea si indicatorii acestora in terapia prin arta<br />
<span style="font-family: verdana;"><font size="3">"Abuzul asupra copiilor este recunoscut pe scară largă ca fiind o problemă gravă ce face parte din spectrul violenței interpersonale și include neglijare si/sau abuz fizic, sexual, emoțional și verbal. În esență, abuz este orice actiune ce pune în pericol sau dăunează sănătății, dezvoltării fizice sau emoționale a copilului. " Cathy Malchiodi <br /><br />In terapia prin arta (art terapia) ca si in celelalte forme de psihoterapie, abuzul, desi de multe ori neexprimat in cuvinte, apare in cadrul sedintelor deseori chiar din primele intalniri. Vorbim de acei indici ai abuzului dintre care am ales trei pentru acest articol. <br /><br />Ca inchidem ochii, ca ne uitam in alta parte cand se intampla langa noi in parc sau in casa vecina, anual milioane de copii sunt neglijati, maltratati sau abuzati. Partea si mai trista este ca atunci cand vorbim de neglijare, maltratare sau abuz, abuzatorii sunt de multe ori tocmai persoanele apropiate, cei ce ar trebui sa aiba grija si sa protejeze copilul. <br /><br /><a href="https://www.terapie-prin-arta.ro/2017/05/emotii-in-terapia-prin-arta.html" target="_blank"><span style="color: #a64d79;">Emotiile</span></a>, fie ele pozitive sau negative, sunt una dintre caracteristicile esentiale ale relatiilor apropiate. In cadrul acestor relatii sunt experimentate sentimentele de acceptare, securitate, dragoste, bucurie, multumire, mandrie dar si de frustrare, ura, teama de respingere, umilinta, gelozie, dezamagire, durere sufleteasca, disperare etc. <br /><br />Relatiile apropiate permit si incurajeaza aparitia emotiilor, dar in acelasi timp sunt si afectate de modul in care cei implicati in relatie reactioneaza emotional la evenimentele pozitive sau negative din viata lor. <br /><br />In relatia parinte-copil, emotiile celor doi determina calitatea interactiei diadice si pot afecta nu doar natura actiunilor ci si raspunsul emotional. Emotiile de baza (furia, frica, bucuria etc) pot determina comportamente specifice partenerului de relatie( de apropiere, de departare etc.), comportamente ce genereaza, la randul lor, raspunsuri relationale specifice . <br /><br />Relatiile apropiate ofera poate cel mai important sprijin in ceea ce priveste factorii perturbatori. De aceea, in cadrul terapiei, incapacitatea copilului de a recunoaste mimica faciala specifica anumitor emotii de baza poate un prim indicator al abuzului in familie. <br /><br /><b>1. Dificultati in recunoasterea emotiilor exprimate </b><br /><br /><b>Copiii maltratati au abilitati reduse si o acuratete semnificativ mai mica in recunoasterea emotiilor de baza exprimate prin mimica tipica. </b>Faptului ca parintele ce maltrateaza copilul are deseori tendinta de a afisa o mimica diferita emotiei traite ( zambet cand nu e fericit) sau de a nu oferi nici un indiciu emotional prin mimica faciala face deosebit de grea invatarea semnificatiile normative ale expresiilor faciale de catre copiilor. <br /><br />De asemenea, studiile au demonstrat ca nivele inalte de emotii negative intense exprimate in cadrul familiei afecteaza eficienta copilului de a intelege emotiile. Lipsa expresivitatii persoanei apropiate poate influenta negativ invatarea dispozitiilor in general si recunoasterea expresiilor faciale in particular. <br /><br /><b>2. Dificultati in intelegerea sau capacitate redusa de a vorbi despre trairile si emotiile unei alte persoane </b><br />
<b> </b><br />In joc, in<span style="color: cyan;"> <a href="https://www.terapie-prin-arta.ro/2017/04/povesteste-o-poveste.html" target="_blank"><span style="color: #a64d79;">crearea povestii</span></a></span> unui personaj dat, copiii ce au trecut sau trec prin abuz manifesta dificultati vizibile in a folosi informatii despre experienta din trecut a personajului, greutati in intelegerea emotiei curente a personajului ca raspuns la o situatie data sau in rezolvarea discrepantelor dintre indiciile faciale si emotionale ale situatiei. <br /><br />In explicarea reactiilor emotionale ale personajului din joc sau poveste, copiii maltratati au deseori tendinta de a distorsiona povestea adaugandu-i material suplimentar ce de multe ori are legatura cu propria lor situatie. <br /><br /> <b>3. Monstrii in lucrarile de arta </b><br /><br />Desi tema monstrilor in desenele copiilor nu este deloc o tema iesita din comun, ba dimpotriva este o tema universala, ea apare insa diferita si mult mai des in desenele copiilor ce sufera sau au suferit abuzuri. Monstrul din desen poate intruchipa parintele abuziv sau ce neglijeaza sau persoana ce are intentia de a intimida sau teroriza. Acesti monstrii de cele mai multe ori imprumuta din trasaturile abuzatorilor. Uneori monstrii sunt chiar intruchiparea copiilor ce astfel capata supraputeri, lucru ce le ofera posibilitate ca macar in joc sau arta sa detina controlul situatiei. <br /><br />In arta vorbim deseori despre "monstrii interiori", o mare parte din atelierele de terapie prin arta tratand aceasta tema. Monstrii interiori comunica intr-un mod senzorial, emotional sau psihologic o trauma, iar in cazul copiilor abuzati, monstrii sunt insasi imaginea abuzului sau a neglijarii. <br /><br />Pentru ca deseori un monstru este perceput ca ceva urat, hidos, ce provoaca repulsie, poate constitui un alt motiv pentru care copilul se reprezinta pe sine ca monstru. Astfel el transmite propria perceptie despre Sine, sine perceput deseori datorita abuzului, ca fiind plin de defecte. Exprimarea de sine a copilului ca monstru reflecta de cele mai multe ori vinovatia sau convingerile pline de vinovatie si rusine ale copilului, cand acesta este supravietuitor al abuzului fizic, sexual, emotional sau psihologic. Deseori imaginea acestor monstri exprima o puternica tristete, singuratate, anxietate, teama si frica. <br /><br />Copiii rareori vorbesc despre experientele traumatice, despre abuz , mai ales cand abuzatorul este unul dintre persoanele apropiate de care este legat emotional si afectiv si depinde fizic pentru a supravietui. De cele mai multe ori copilul incearca sa isi protejeze parintele abuzator. <br /><br />Desi de multe ori abuzul copilului in cadrul relatiilor apropiate este greu de diagnosticat, dificultatile acestuia de intelegere a mimicii, de intelegere a emotiilor, lipsa bucuriei, umorului, contactului vizual de multe ori, lipsa empatiei, prezenta vinovatiei, remuscarii, lipsa limitelor corporale clare, pot fi de multe ori mai mult decat un simplu indiciu al situatiilor prin care copilul trece sau a trecut. <br /><br /><b>In atentia terapeutilor, in special a celor ce cocheteaza cu terapia prin arta (art terapia), pentru a nu sari la concluzii pripite, un citat atat de celebru si drag mie, atribuit deseori lui Freud. </b><br /><br />" Sometimes a cigar is just a cigar!"(Uneori o tigara este doar o tigara) <br /><br /> La fel si monstrii din desenele copiilor sunt doar monstrii, nu imagini ale abuzului, iar lipsa bucuriei, contactului vizual, dificultatile in intelegerea emotiilor si a mimicii, pot avea la baza o multitudine de alte cauze total diferite si fara nici o legatura cu abuzul sau neglijarea. De aceea, va recomand din suflet citirea acestui articol cu mintea deschisa. </font></span><br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiA-NVWn_z-deMkVHWeNvnrRb25gDUtvL8v_FSGeiTg0xPnwMQGeySCUe2LJy3b6ckazsmGMuy0N52oCDjzKXLsj3LGnsvWudAeG2LxBHJqEPlqX_tphnW8HJavCpT7oZCDcxWlyFMOgFyu/s1600/pexels-photo-262272.jpeg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="Indici ai abuzului sau neglijarii in terapia prin arta la copii" border="0" data-original-height="1200" data-original-width="1600" height="478" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiA-NVWn_z-deMkVHWeNvnrRb25gDUtvL8v_FSGeiTg0xPnwMQGeySCUe2LJy3b6ckazsmGMuy0N52oCDjzKXLsj3LGnsvWudAeG2LxBHJqEPlqX_tphnW8HJavCpT7oZCDcxWlyFMOgFyu/s640/pexels-photo-262272.jpeg" title="Abuzul si neglijarea si indicii acestora in terapia prin arta" width="640" /></a></div>
Annemari Herzlingerhttp://www.blogger.com/profile/15795109776962425876noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-6180126826054411506.post-9013797206651209142019-06-30T09:58:00.004+03:002020-11-02T13:52:42.644+02:00Terapeuti prin arte<br />
<br />
<span style="font-family: verdana;"><font size="3"><i>Se cauta un loc linistit in care sufletul meu se poate odihni <br />Pentru cateva secunde doar. <br /><br />Se cauta un loc in care sa poata calca orice picior <br />Pentru cateva secunde doar . <br /><br />Se cauta un copacel, o frunza, o tulpina sau o tufa care sa nu se ridice sau se indoaia cand o sa vin <br />Pentru cateva secunde doar. <br /><br />Se cauta o vorba, clara, placuta si calda <br />Care va folosi ca banca, adapost cuiva <br />Cuiva apropiat mie, copila- porumbel, sufletul meu <br />Care a iesit din cufar doar pentru cateva secunde, in orele diminetii, <br />Si nu a gasit un loc in care sa se odihneasca. </i><br />
</font></span><div class="_2cuy _3dgx" data-block="true" data-editor="c0omp" data-offset-key="4m2u0-0-0" style="margin: 0px; padding: 6px 0px 0px;"><span style="font-family: verdana;"><font size="3">
</font></span><div class="_1mf _1mj" data-offset-key="4m2u0-0-0" style="direction: ltr; position: relative;">
<div align="LEFT" style="border: medium none; margin-bottom: 0cm; padding: 0cm;"><span style="font-family: verdana;"><font size="3">
<span style="color: #1d2129;"><i><b> Se cauta</b> - Admiel Kosman </i></span><br /></font></span>
<span style="font-family: verdana;"><font size="3"><span style="color: #1d2129;"><i><br /></i></span></font></span>
<span style="font-family: verdana;"><font size="3"><span style="color: #1d2129;"><i><br /></i></span></font></span></div>
<span style="font-family: verdana;"><font size="3">Pentru mine, psihoterapia si in special terapia prin arta (art terapia), este acest loc linistit, vorba placuta si calda, un loc de refugiu, locul unde sufletul se poate odihni macar pentru o clipa.<br /><br />Antecamera a refugiu pentru suflet, <a href="https://www.terapeuti-prin-arta.ro/"> Terapeuti prin arta</a>, site-ul index pentru si despre cei ce se formeaza sau profeseaza ca terapeuti prin arte (art terapeuti), si-a deschis portile. <br /><br />Scopul acestui proiect este, in primul rand, formarea unei comunitati profesionale, promovarea atat a terapiilor prin arte cat si a terapeutilor, dar si a face cunoscute evenimentele, atelierele, conferintele in domeniu, atat cele la nivel national cat si cele internationale. <br /><br />Si nu in ultimul rand, de a inlesni contactul si de a micsora distanta dintre terapeuti si clienti, intre formatori si studenti.<br /><br />Bine v-am gasit, la inceput de drum! </font></span></div>
<div class="_1mf _1mj" data-offset-key="4m2u0-0-0" style="background-color: white; color: #1d2129; direction: ltr; font-family: inherit; position: relative; white-space: pre-wrap;">
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<span style="font-family: inherit;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEipg2g-2IKXXeHA1z-K2AhtunMRu54BTTGlZCp_UHwZiC-vx6lBi17TPUUr8A6O-TeVLNGzX7hqcDM4hHik19m1SOyMj53XllA9XZlL8fhav-rsfnKbOaQvK_iFLAJf9nbRCylAIAhtMCex/s1600/terapeuti+prin+arte-+terapie+prin+arta.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="terapie prin arta, terapeuti prin arte" border="0" data-original-height="488" data-original-width="589" height="529" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEipg2g-2IKXXeHA1z-K2AhtunMRu54BTTGlZCp_UHwZiC-vx6lBi17TPUUr8A6O-TeVLNGzX7hqcDM4hHik19m1SOyMj53XllA9XZlL8fhav-rsfnKbOaQvK_iFLAJf9nbRCylAIAhtMCex/s640/terapeuti+prin+arte-+terapie+prin+arta.jpg" title="site-ul Terapeuti prin arta" width="640" /></a></span></div>
<span style="font-family: inherit;">
</span></div>
<div class="_1mf _1mj" data-offset-key="4m2u0-0-0" style="background-color: white; color: #1d2129; direction: ltr; font-family: inherit; position: relative; white-space: pre-wrap;">
<span data-offset-key="4m2u0-0-2" style="font-family: inherit;"><span style="font-size: 14px;"><br /></span></span></div>
</div>
Annemari Herzlingerhttp://www.blogger.com/profile/15795109776962425876noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-6180126826054411506.post-56868621401582478732019-03-19T07:03:00.002+02:002020-11-02T13:52:05.300+02:00Empatia in terapia diadica<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-family: verdana;"><font size="3"><span>Empatia
este "capacitatea de a gandi si de a simti viata interioara a
unei alte persoane" (Kahn, 1991). In limbajul colocvial, empatia
este adesea considerata a fi „trecerea în pantofii altcuiva”.</span><br />
<span><br /></span>
<span>Empatia
nu inseamna trairea unor emotii sau sentimentelor identice cu ale
altei persoane ci capacitatea de a le intelege si de a le integra
într-un mod semnificativ. </span><br />
<span><br /></span>
<span>Intr-o relatie terapeutica, relatie in cadru careia exprimarea
emotiilor înfricosatoare este considerata o metoda de vindecare,
empatia este adesea recunoscuta pentru efectul sau cathartic.<br />Daca
relatia terapeutica incurajeaza exprimarea libera clientul este
adesea mai dispus sa impartaseasca experientele si trairile
personale. Datorita empatiei terapeutului, clientul se simte inteles
si simte ca sperantele sale interne si temerile personale au valoare.</span><br />
<span><br /></span>
<span>Creativitatea,
atat de prezenta in cadrul sedintelor de terapie prin arta,
incurajeaza si sustine aparitia si manifestarea empatiei. La randul
sau, empatia alaturi de intuitie, determina dezvoltarea din punct de
vedere creativ. </span><br />
<span><br /></span>
<span>Empatia
este cea care ne obliga sa luam masuri si sa cream schimbari in lumea
din jurul nostru. <span style="font-style: normal;">Ca si in arta,
schimbul de empatie se misca inainte si inapoi de la senzatie la
gandire, la actiune. Atunci cand o persoana este empatica , actiunea
este profunda si are un caracter personal. </span></span>
<br />
<span><br /></span>
<span><span style="font-style: normal;">Empatia
este<span style="color: #a64d79;"><a href="https://www.terapie-prin-arta.ro/2017/05/" target="_blank"> <span style="color: #741b47;">o emotie sociala</span></a></span>, o abilitate cognitiva, emotionala, o aptitudine cheie in relatiile umane si in special in
relatia parinte-copil. Desi toate fiintele umane au o capacitate
innascuta de a simti empatie, aceasta poate fi<span style="color: orange;"> </span>imbunatatita prin
practica si o mai buna intelegere a situatiei. Copiii au o capacitate
empatica nativa foarte mare, dar trauma, neglijenta, abuz</span><span lang=""><span style="font-style: large;">urile</span></span><span style="font-style: large;">
prin care uneori trec determina o reorganizare a acesteia. </span></span>
<br />
<span><br /></span>
<span><span style="font-style: large;">Desi
inca nu au dezvoltat capacitatea de a experimenta intregul complex
emotional al empatiei, copiii anteprescolari sunt capabili sa
inteleaga si sa interpreteze emotiile altora </span><span lang=""><span style="font-style: large;">si
</span></span><span style="font-style: large;">manifesta deseori
simpatie si dorinta de a ajuta. Raspunsul empatic al copiilor mici
cunoaste doua directii: o reactie de simpatie fata de suferinta
altei persoane si reactia personala de suferinta determinata de
suferinta acelei persoane. De-a lungul perioadei prescolare aceste
lucruri se vor schimba. Prescolarii tind sa arate mai multa empatie
cand cealalta persoana se afla intr-o situatie cunoscuta lor din
experienta personala sau din experienta altora ce le-a fost
povestita.</span></span><br />
<span><br /></span>
<span><span style="font-style: large;">In
cazul copiilor, uneori intelegerea trairilor altora nu vine din
observarea directa a acestora, ci din explicatia verbala pe care o
primesc. Conform studiilor, copiii cu mame mai empatice sunt mai
altruisti cu persoanele in suferinta. De asemenea, un atasament sigur
determina o mai mare capacitate empatica a copiilor. </span></span>
<br />
<span><br /></span>
<span>De
aceea invatarea parintilor in cadrul <span style="color: #741b47;"><span style="color: #a64d79;"><a href="https://www.terapie-prin-arta.ro/2019/01/art-terapia-terapia-diadica.html" target="_blank">terapiei diadice</a></span></span> sa exprime
empatie, sa inteleaga sau sa raspunda sentimentelor copiilor este de
multe ori un scop in sine. Dezvoltarea si practicarea empatiei de
catre parinti ii va ajuta pe copii sa se simta acceptati, sa dezvolte
un atasament mai securizat, sa devina mai increzatori in sine, sa-si
inteleaga trairile si sa le faca fata.</span><br />
<span><br /></span>
<span>De
multe ori in cadrul intalnirilor diadice parintiti incearca sa vada
<span style="font-style: large;">lumea prin ochii copilului, sa inteleaga ce simte
sau gandeste acesta. Parintii invata sa inteleaga si sa accepte
copiii mai mult, sa identifice trairile exprimate de copii prin joc
sau arta, atat intr-un mod verbal cat si non-verbal, prin actiunile si
expresiile lor faciale. Atunci cand trairile lor sunt acceptate,
intelese, copii invata sa faca fata propriilor sentimente sau trairi dar si
ale altora.</span></span><br />
<span><br /></span>
<span>In
cadrul <span><span style="color: #a64d79;"><a href="https://www.terapie-prin-arta.ro/2016/09/" target="_blank">terapiei prin arta</a> </span><span>(art terapiei)</span></span> cat si in afara ei, activitatea artistica a parintilor alaturi de copii permite dezvoltarea unor aptitudini <span style="font-style: large;">atat de necesare in relatia cu copilul.
In terapia diadica , in timpul activitatii artistice, parintii sunt
incurajati sa urmareasca conversatia dar si actiunile copiilor
intr-un mod neintruziv si sa raspunda intr-un mod empatic acestora.
Acest lucru ii face pe copii sa se simta apreciati si intelesi la un
nivel profund, lucru ce va intari legatura de atasament.</span></span><br />
</font></span><div style="font-style: large;">
<span style="font-family: verdana;"><font size="3"><span><br /></span></font></span></div><span style="font-family: verdana;"><font size="3">
<span><span style="color: #741b47;"><span style="color: #a64d79;"><a href="https://www.terapie-prin-arta.ro/2016/10/" target="_blank">Producerea de arta</a></span></span> ajuta la formarea unor relatii empatice intre parinte si
copil, creaza o legatura si ofera un sentiment de apartenenta. Cand
suntem conectati altora devenim mai creativi si mai empatici in
moduri noi. Crearea de arta impreuna cu parintele ii face
pe copii sa se simte auziti, vazuti, ii ajuta sa dezvolte ei insasi
empatie. Prin intermediul artei, la fel ca si prin joc, copiii mai
mult decat adultii, aleg sa experimenteze situatii sau trairi
dificile. Reflectarea prin arta de catre adult a sentimentelor si
gandurilor copiilor determina empatizarea cu acestia intr-o maniera
sensibila.</span><br />
<span><br /></span>
<span>Atunci
cand trairile copiilor sunt ascultatea, respectate, acceptate de
catre parinte dincolo de efectul pozitiv al acestei situatii apare
invatarea, copilul invata de la parinte acest fel de <span lang="">comportament</span>
pe care ulterior il va practica cu alt<span lang="">e
persoane.</span></span><br />
<span><br /></span>
<span>Cand
trairile copilului nu sunt recunoscute, ascultate, acestea nu
dispar, ba dimpotriva, tind sa se consolideze. Nerecunoasterea de catre parinti a trairilor copilului poate bloca
procesul prin care acesta invata sa faca fata lucrurilor, <span lang="">fapt
ce </span>determina <span lang="">deseori </span>iritabilitate
si nemultumire acestuia.</span><br />
<span><br /></span>
<span>Acceptarea
de catre parinti a trairilor copilului nu implica neaparat a fi de
acord cu ele, <span lang="">lucru de care parintii se tem
deseori.</span> De asemenea, acceptarea de catre parinte a trairilor
copilului nu le va face pe acestea mai bune sau mai rele. </span>
<br />
<span><br /></span>
<span>Manifestarea
empatiei de catre parinte ii va da copilului posibilitatea de a
povesti lucrurile asa cum le-a vazut sau simtit,fapt ce determina
in general ameliorarea simptomelor, copilul facand fata mult mai
bine situatiei. Constientizarea trairilor copilului de catre parinte
determina o comunicare parinte-copil autentica si mai puternica. Cand
copiii invata cuvintele potrivite pentru trairile lor <span lang="">putandu-le
exprima astfel verbal,</span> deseori inceteaza manifestarea comportamentelor
nepotrivite ale caror unic scop era exteriorizarea celor simtite.</span><br />
<span><br /></span>
<span>Arta ii ajuta pe parinti si copii sa creeze relatii. În ciuda emotiilor
trasmise si a intensitatii lor, arta faciliteaza crearea de legatur<span lang="">i</span>,
mentinand o distanta sigura. Empatia presupune o participare la viata
altcuiva intr-un mod personal si fara prejudiciu. Conexiuni empatice,
ca cele facute în arta, aprofundeaza si intaresc aprecierea si
compasiunea.</span><br />
</font></span><br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://res.cloudinary.com/dxpo4jl6z/image/upload/f_auto/v1553459766/terapie_prin_arta_empatia_prin_terapie_diadica.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="Terapie prin arta - Empatia in terapia diadica ursulet copil" border="0" data-original-height="520" data-original-width="800" src="https://res.cloudinary.com/dxpo4jl6z/image/upload/f_auto/v1553459766/terapie_prin_arta_empatia_prin_terapie_diadica.jpg" title="Terapie prin arta - Empatia in terapia diadica" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<div style="text-align: center;">
<span style="font-size: large;"> Photo by <a href="https://pixabay.com/users/cherylholt-209609/" rel="noopener" target="_blank">cherylholt</a></span></div>
Annemari Herzlingerhttp://www.blogger.com/profile/15795109776962425876noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-6180126826054411506.post-13436907286136145322019-01-31T21:36:00.003+02:002020-11-02T13:51:03.003+02:00Terapia diadica<span style="font-family: verdana;"><br />
<span><span><span><span> </span></span></span></span></span><span><font size="3"><span>Terapia diadica este o forma de abordare a t<a href="https://www.terapie-prin-arta.ro/2016/09/terapia-prin-arta-terapeut-prin-arta.html" target="_blank">erapiei prin arta</a> ( art terapia) ce-i foloseste metodele si principiile, adresandu-se atat parintelui cat si copilului. Aceasta abordare are in centru </span><span><span> prima relatie de atasament a copilului, </span>relatia dintre copil si parinte. In lipsa parintelui, relatia poate fi realizata cu alte persoane familiare apropiate.</span><br />
<br />
<span><span>Conform
New Oxford American Dictionary (2010), diada este "ceva alcatuit din
doua elemente sau doua parti", termen folosit atat in matematica si chimie cat si in psihologie. In domeniul psihoterapiei, terapia diadica este acea forma de terapie sau interventie ce presupune prezenta
</span></span><span><span><span><span> in sala de terapie, in afara de terapeut, </span></span> a doua persoane intre care exista o relatie. In modul cel mai uzual, termenul de terapie diadica se refera la relatia
parinte-copil in terapie.</span></span></font></span><br />
<span><br /></span>
<span>Terapia diadica isi are radacinile in terapia familiei, in teoriile legate de relatia cu obiectul (Object Relations), in Teoria Atasamentului dar si in diferite alte teorii ce descriu sau analizeaza relatia mama (parinte) - copil. Aceasta forma de terapie se afla cumva in zona dintre terapia individuala, terapia de familie sau de grup, imprumutand caracteristici din toate cele trei forme de terapie, fiind simultan psihoterapie individuala si terapie de familie.</span><br />
<span><br /></span>
<span><span><span><span>Interventia
diadica presupune prezenta parintelui sau a ingrijitorului in terapie,
alaturi de copil, parintele nefiind insa doar o parte a unitatii
parinte-copil ci si un potential manifestator al interventiilor
terapeutice. </span></span></span></span><br />
<span><br /></span>
<span><span><span><span>In terapia diadica clientul este relatia parinte-copil, iar concentrarea terapiei pe relatie este mai mult decat o interventie individuala. Terapeutul prin arta nu este terapeutul copilului sau al parintelui, ci terapeutul relatiei. Cu toate acestea, in cadrul terapiei, fiecare parte a diadei este "vazuta", caci structural diada este alcatuita din doua persoane diferite, fiecare cu individualitatea sa. </span></span></span></span><br />
<span><span><span><span><br /></span></span></span></span>
<span><span><span><span>Deoarece copiii mici au o individualitate in formare, nedefinita clar, deseori ei se definesc prin raportul cu parintele, prin relatia cu acesta. </span></span></span></span><span><span><span><span>Desi
copilul este cel ce ridica cea mai mare ingrijorare clinica, terapia se
concentreaza pe parinte caci inainte de a raspunde nevoilor copilului,
parintele are propriile sale nevoi si intampina deseori dificultati in
indeplinirea rolului sau de parinte.</span></span></span></span><br />
<span><br /></span>
<span><span><span><span><span><span>Activitatile
de arta devin o oportunitate de relationare, de intimitate,
facilitand si incurajand comunicarea semnificativa intre cei
doi membrii ai diadei.</span></span></span></span></span></span><br />
<span><span><span><span><span><span>In plus, folosirea diferitelor<a href="https://www.terapie-prin-arta.ro/2018/07/materiale-si-media-in-art-terapie.html" target="_blank"> materiale artistice</a> potrivite stadiilor timpurii ale dezvoltarii deseori
scoate la suprafata problemele nerezolvate din copilaria parintelui.
Dificultatile din trecutul parintelui pot fi in mod special activate
de stres sau de evenimente importante ale vietii cum este si
trecerea la viata de parinte (Fliktet al 2010).</span></span></span></span></span></span><br />
<span><br /></span>
<span><span><span><span><span><span>Terenul comun este producerea de arta, aceasta fiind o oportunitate de a relationa intr-un mod profund, semnificativ, arta facilitand comunicarea intre cei doi membri ai diadei. "Parintii si copiii sunt implicati intr-o experienta creativa vizuala ce foloseste imaginatia si permite exprimarea simbolica, non-verbala, in timp ce cei doi sunt implicati in activitatea artistica potrivita nivelului de dezvoltare al copilului" (Regev, Snir 2014). </span></span></span></span></span></span><br />
<span><br /></span>
<span>Necesitatea sau recomandarea acestei forme de terapie de catre terapeutii prin arta poate avea la baza o multitudine de motive terapeutice:</span><br />
<br />
<span> - observarea si analiza relatiei parinte - copil </span><br />
<span> - intarirea sau refacerea</span><span> acestei relatii</span><br />
<span> - intarirea si invatarea rolului de parinte (parenthood)</span><span> </span><br />
<span> - terapia directa a relatiei parinte - copil</span><span> </span><br />
<span> - lucrul cu o modalitate de atasament mai putin potrivita</span><span> </span><br />
<span> - modelarea conduitei parintelui, astfel incat sa inteleaga si sa raspunde nevoilor de baza, de afectiune si securitate ale copilului</span><span> </span><br />
<span><span> - timp de calitate si in siguranta impreuna</span></span><br />
<span><span> - dialogul prin arta, non-verbal, al celor doi </span></span>
<br />
<br />
<span><span>Diada mama-copil este poate cea mai importanta forma a dinamicii din viata unui om, iar interactiunile din cadrul familiei sau a unor grupuri sunt intr-o mare masura suma diferitelor relatii diadice avute (Stern ,1995). </span></span><br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://res.cloudinary.com/dxpo4jl6z/image/upload/f_auto/v1549305880/terapie_prin_arta_diadica_mama_copil.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="Terapie prin arta - Terapie diadica parinte copil" border="0" data-original-height="520" data-original-width="800" src="https://res.cloudinary.com/dxpo4jl6z/image/upload/f_auto/v1549305880/terapie_prin_arta_diadica_mama_copil.jpg" title="Terapie prin arta - Terapie diadica parinte copil" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<div style="text-align: center;">
<span style="font-size: large;"> Photo by <a href="https://unsplash.com/photos/K53WBTSz1jg?utm_source=unsplash&utm_medium=referral&utm_content=creditCopyText" rel="noopener" target="_blank">rawpixel</a></span></div>
Annemari Herzlingerhttp://www.blogger.com/profile/15795109776962425876noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-6180126826054411506.post-33331675477959355212018-11-30T21:39:00.003+02:002020-11-02T13:49:47.295+02:00Benzile desenate instrument in Terapia prin arta<br />
<span style="font-family: verdana;"><font size="3">Benzile desenate au incercat in ultimele decenii sa isi castige locul in lumea artei, o perioada lunga de timp nefiind considerate arta. Poate acest inconvenient se datoreaza perioadei de inceput, cand in jurul anului 1900 benzile desenate nu erau decat gaguri si o forma de umor simplu. Cu timpul insa, mai exact pe la sfarsitul secolului XX, cand in comics sunt abordate probleme de actualitate, acestea devin o cale de exprimare a parerilor legate de rasism, fanatism religios sau razboi (Grinfeld,1997) si un medium de arta recunoscut.<br />
<br />
Pana si termenul, comics (benzi desenate), are propria sa
semnificatie, folosirea formei de plural nu este intamplatoare, caci
termenul descrie atat medium-ul de arta cat si filosofia formei, uneori
benzile desenate fiind o modalitate de aranjare a haosului interior.<br />
<br />
Abordand problemele de actualitate dintr-o perspectiva personala, benzile desenate devin mult mai profunde si complexe. Prin intermediul lor autorii pun deseori pe hartie viata, experienta personala, lucru nou si diferit de ceea ce se intamplase pana atunci, cand benzile desenate erau de cele mai multe ori povesti fantastice foarte diferite de realitate.<br />
<br />
Folosirea evenimentelor din viata personala va largi reportoriul de trairi si emotii (bucurie, frica, durere, invidie) exprimate, benzile desenate determinand nu doar hohote de ras ca la inceputuri ci si un proces de eliberare a sinelui de emotiile puternice, un proces de catharsis. Ele nu exprima doar trairi ci si imprumuta calitati de la creatori devenind astfel o forma de terapie, de vindecare, nu doar o forma de arta. Astfel, crearea de benzi desenate ofera o eliberare emotionala, iar personajele devin un alter-ego, ce exprima dorintele si idealurile creatorului. McCloud (1993) considera ca nu
exista alta forma de arta care sa ofere atat de mult privitorilor si sa
ceara atat de mult de la ei in acelasi timp.<br />
<br />
Benzile desenate permit depasirea durerii psihice, fricii, doliului. Recunoasterea potentialului terapeutic al benzilor desenate va aduce dupa sine si recunoasterea lor academica. Este recunoscut astfel faptul ca benzile desenate ajuta la explorarea lucrurilor, situatiilor importante din prezent si permit reexaminarea momentelor din trecut. Aceste proces incurajeaza clientul sa se proiecteze intr-un anume moment de timp si sa repete comportamentul avut sau sa modifice realitatea asa cum ar fi dorit sa fie, incurajeaza crearea de scenarii.<br />
<br />
Ca medium de arta, benzile desenate ofera creatorilor posibilitatea exprimarii unei actiuni fizice sau emotionale oferindu-le o varietate mare de resurse pentru sanatatea lor psihica. Incurajeaza oamenii sa creeze singuri povesti ceea ce le va permite nu doar identificarea cu propriile personaje dar si relationarea cu unele aspecte negative ale vietii, sentimentelor si trairilor lor, intr-un mod constructiv si creativ.<br />
<br />
Ca instrument terapeutic, crearea de benzi desenate este o cale de eliberare si exprimare sigura pentru clienti, acestia putand crea o lume in care actiunile personajelor decurg si au urmarile dorite de ei. Folosirea benzilor desenate ca instrument terapeutic poate fi deosebit de folositor in lucrul cu copii acestea fiind un medium cunoscut. <br />
<br />
Benzile desenate reprezinta o limba diferita (Ware, 2004), un mod de comunicare diferit (Fosterr, 2009), iar in terapie, prin intermediul lor, clientii de varste diferite pot exprima cu ajutorul personajelor modul in care lucrurile decurg si evolueaza in directia dorita de ei, fara ca acest lucru sa aiba urmari in viata reala. In cadrul benzilor desenate situatiile pot fi rezolvate asa cum considera clientul ca este potrivit. Prin intermediul conflictelor si rezolutiilor experimentate rezolvate de personaje, clientii pot experimenta intr-o forma tangibila succesul sau insuccesul.<br />
<br />
In timp amintirile noastre sunt alcatuite doar partial din evenimentele
intamplate, mintea noastra umpland deseori spatiile goale. Probabil de
aceea este atat de simpla si naturala atractia noastra fata de comics,
acele "desene staccato,
imagini izolate, separate prin spatii albe, locul unde actiunea si
miscarea au loc" (McCloud, 1993), atat de asemanatoare memoriei noastre.<br />
</font></span><br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://res.cloudinary.com/dxpo4jl6z/image/upload/f_auto/v1549055789/terapie_prin_arta_benzi_desenate.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="terapie prin arta in benzile desenate" border="0" data-original-height="480" data-original-width="640" src="https://res.cloudinary.com/dxpo4jl6z/image/upload/f_auto/v1549055789/terapie_prin_arta_benzi_desenate.jpg" title="Terapie prin arta in benzile desenate" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<div style="text-align: center;">
Photo by <a href="https://unsplash.com/@itsliamtucker" rel="noopener" target="_blank">Liam Tucker</a></div>
Annemari Herzlingerhttp://www.blogger.com/profile/15795109776962425876noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-6180126826054411506.post-53143488315957131612018-09-28T21:32:00.002+03:002020-11-02T13:49:27.230+02:00Violenta domestica si Terapia prin arta<div style="margin-bottom: 0cm;">
<br /></div>
<div style="margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: verdana;"><font size="3">“<span>Violenta
in familie reprezinta orice act sau actiune fizica sau verbala
savarsita cu intentie de catre un membru de familie impotriva altui
membru al aceleiasi familii, care provoaca o suferinta fizica,
psihica, sexuala sau un prejudiciu material. In sensul legii, prin
membru de familie se intelege sotul, ruda apropiata si persoanele
care au stabilite relatii asemanatoare acelora dintre soti sau dintre
parinti si copil, dovedite pe baza anchetei sociale. Constituie, de
asemenea, violenta in familie impiedicarea femeii de a-si exercita
drepturile si libertatile fundamentale.” Legea 217/2003</span></font></span></div><span style="font-family: verdana;"><font size="3">
</font></span><div style="margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: verdana;"><font size="3"><br /></font></span></div><span style="font-family: verdana;"><font size="3">
</font></span><div style="margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: verdana;"><font size="3"><span>Terapia
prin arta (art terapia) este una din formele de psihoterapie folosite cu succes in
adaposturi, atat in terapia femeilor cat si a copiilor ce au trecut
prin violenta domestica. In cazul violentei, scopul terapiei prin
arta este acela de a oferi ajutor, de a incuraja si a intari, dar si
de a valida capacitatile de parinte ale mamei.</span></font></span></div><span style="font-family: verdana;"><font size="3">
</font></span><div style="margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: verdana;"><font size="3"><br /></font></span></div><span style="font-family: verdana;"><font size="3">
</font></span><div style="margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: verdana;"><font size="3"><span>Terapia
prin arta (art terapia) este o modalitate non-verbala, de multe ori mai putin
amenintatoare decat terapie verbala clasica, ce ofera victimelor
violentei domestice posibilitatea de a "vorbi" despre experienta lor
dureroasa. De asemenea, este o forma de terapie foarte potrivita
copiilor mici datorita abilitatilor verbale limitate ale acestora.</span></font></span></div><span style="font-family: verdana;"><font size="3">
</font></span><div style="margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: verdana;"><font size="3"><br /></font></span></div><span style="font-family: verdana;"><font size="3">
</font></span><div style="margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: verdana;"><font size="3"><span>In
general mamele ce ajung in adapost in urma unui episod violent vin
insotite de copii. Desi uneori violenta nu a fost indreptatea
impotriva copilului, deseori are efect asupra sa. Acesta se simte
deseori confuz, ii e teama, frica, este nervos, are deseori trairi
ambivalente (ii lipseste tatal si este ingrijorat pentru mama). In
plus, a merge intr-un adapost este deseori o schimbare foarte mare
pentru copii. Acestia parasesc mediul cunoscut, casa, celalalt
parinte, lucrurile lor, jucarii, jocuri, prieteni, uneori scoala sau
orasul in care locuiau, schimbare ce poate genera uneori o trauma.
De aceea, ca interventie de urgenta este necesara inceperea terapiei
atat a mamei cat si a copilului cat mai repede.</span></font></span></div><span style="font-family: verdana;"><font size="3">
</font></span><div style="margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: verdana;"><font size="3"><br /></font></span></div><span style="font-family: verdana;"><font size="3">
</font></span><div style="margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: verdana;"><font size="3"><span>Copilul
si mama vor primi terapie individuala sau<a href="https://www.terapie-prin-arta.ro/2019/01/art-terapia-terapia-diadica.html" target="_blank"> diadica</a> in functie de
situatie si varsta copilului si/sau terapie de grup in incercarea de
ai sustine si ai ajuta sa identifice si sa isi exprime trairile. In
cadrul terapiei vor putea vorbi despre lucrurile ce se petrec sau
s-au petrecut in familie putand fi astfel evaluate nevoile si grijile
lor. Terapia va inlesni adaptarea la noua stare de fapt, viata in
adapost, cu tot ce implica aceasta.</span></font></span></div><span style="font-family: verdana;"><font size="3">
</font></span><div style="margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: verdana;"><font size="3"><br /></font></span></div><span style="font-family: verdana;"><font size="3">
</font></span><div style="margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: verdana;"><font size="3"><span>Este
deosebit de important, atat pentru mama cat si pentru copii, sa
primeasca atat asistenta de scurta durata, interventii de criza, cat
si terapie de lunga durata. Interventiile in perioada de criza au
capacitatea de a diminua semnificativ stresul emotional si angoasa. O
buna intelegere de catre terapeuti a valorii , metodelor si
importantei acestor interventii joaca un rol vital in perioada de
criza. Femeile ajunse in adapost sunt de obicei foarte motivate in
perioda de criza sau post-criza sa ia masuri, sa schimbe lucrurile
din viata lor si de aceea interventia cat mai rapida este absolut
necesara.</span></font></span></div><span style="font-family: verdana;"><font size="3">
</font></span><div style="margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: verdana;"><font size="3"><br /></font></span></div><span style="font-family: verdana;"><font size="3">
</font></span><div style="margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: verdana;"><font size="3"><span>Exista
o multitudine de tehnici si activitati ce pot fi folosite atat in
perioada de criza cat si in cea de post-criza, atat cu mamele cat si
cu copiii lor. Consider ca unul din scopurile interventiilor
post-criza este incercarea de intarire a relatiei dintre mama-copil
fapt pentru care este deosebit de importanta activitatea impreuna.
Relatia mama-copil joaca un rol important in luarea deciziei
ulterioare privind viata celor doi dupa perioada petrecuta in
adapost.</span></font></span></div><span style="font-family: verdana;"><font size="3">
</font></span><div style="margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: verdana;"><font size="3"><br /></font></span></div><span style="font-family: verdana;"><font size="3">
</font></span><div style="margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: verdana;"><font size="3"><span>Activitatea
artistica descrisa mai jos este foarte potrivita pentru intarirea
relatiei mama-copil putand fi folosita in interventia post-criza.</span></font></span></div><span style="font-family: verdana;"><font size="3">
</font></span><div style="margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: verdana;"><font size="3"><br /></font></span></div><span style="font-family: verdana;"><font size="3">
</font></span><div style="margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: verdana;"><font size="3"><b><span>Colaj
de arta abstracta</span></b></font></span></div><span style="font-family: verdana;"><font size="3">
<br />
</font></span><div style="margin-bottom: 0cm;">
</div><span style="font-family: verdana;"><font size="3">
</font></span><div style="margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: verdana;"><font size="3"><span><b>Varsta
copilului</b>: 9 luni - prescolari, scolari</span></font></span></div><span style="font-family: verdana;"><font size="3">
</font></span><div style="margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: verdana;"><font size="3"><br /></font></span></div><span style="font-family: verdana;"><font size="3">
</font></span><div style="margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: verdana;"><font size="3"><span><b>Materiale
necesare</b>: coala de hartie autoadeziva, hartie creponata de diferite
culori, sticlute (borcanase) cu capac cu gauri, nisip colorat,
condimente pulbere de diferite culori, sclipici, carioci</span></font></span></div><span style="font-family: verdana;"><font size="3">
</font></span><div style="margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: verdana;"><font size="3"><br /></font></span></div><span style="font-family: verdana;"><font size="3">
</font></span><div style="margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: verdana;"><font size="3"><b><span>Indicatii
</span></b></font></span>
</div><span style="font-family: verdana;"><font size="3">
</font></span><div style="margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: verdana;"><font size="3"><span>Se
indeparteaza foaia ce acopera lipiciul foii autocolante. Se pot lipi
pe foaia autocolanta bucatele de hartie creponata sau se pot presara
nisip colorat, condimente sau sclipici dupa dorinta. Nisipul presarat
(condimente, sclipici) poate fi aranjat cu mana pentru a se lipi mai
bine.</span></font></span>
</div><span style="font-family: verdana;"><font size="3">
</font></span><div style="margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: verdana;"><font size="3"><span>*Se
vor da cel putin 2 sticlute cu nisip, condimente sau sclipici. </span></font></span>
</div><span style="font-family: verdana;"><font size="3">
</font></span><div style="margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: verdana;"><font size="3"><br /></font></span></div><span style="font-family: verdana;"><font size="3">
</font></span><div style="margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: verdana;"><font size="3"><b><span>Semnificatia
simbolica</span></b></font></span></div><span style="font-family: verdana;"><font size="3">
</font></span><div style="margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: verdana;"><font size="3"><span>Obiectele
lipite de cei doi sunt un simbol al atasamentului si al legaturii
mama- copil. Activitatea incurajeaza parintele sa ”urmareasca”
copilul, sa-i repete miscarile, actiunile si nu in ultimul rand sa il
incurajeze si sa comunice cu el. A lucra impreuna, unul langa altul,
are de obicei un efect pozitiv. Daca varsta copilului permite,
aceasta activitate poate fi continuata cu discutia despre cauza si
efect.</span></font></span></div><div style="margin-bottom: 0cm;"><span style="font-family: verdana;"><font size="3"><span><br /></span></font></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://res.cloudinary.com/dxpo4jl6z/image/upload/f_auto/v1549312111/terapie_prin_arta_si_violenta.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="Terapie prin arta si violenta domestica mana" border="0" data-original-height="533" data-original-width="800" src="https://res.cloudinary.com/dxpo4jl6z/image/upload/f_auto/v1549312111/terapie_prin_arta_si_violenta.jpg" title="Terapie prin arta si violenta domestica mana" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<div style="font-weight: normal; margin-bottom: 0.35cm; text-align: center;">
<span style="font-family: "cambria", serif;"><span style="font-size: medium;"> Photo by<a href="https://unsplash.com/@bady" rel="noopener" target="_blank"> bady qb</a></span></span></div>
Annemari Herzlingerhttp://www.blogger.com/profile/15795109776962425876noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-6180126826054411506.post-22268064323493919512018-08-04T22:38:00.002+03:002020-11-02T13:44:55.611+02:00Quizz - Terapia prin arta fara secrete<h2 class="article-description">
<span style="font-size: large; font-weight: normal;"> </span></h2>
<h2 class="article-description">
<span style="font-family: verdana;"><font size="3"><span style="font-weight: normal;">Asta e <a href="https://www.terapie-prin-arta.ro/2016/09/terapia-prin-arta-terapeut-prin-arta.html" target="_blank">terapie prin arta</a>, arta, psihoterapie sau o struto-camila? Hai sa
vedeti cat de bine sesizati diferentele intre ele. Am pregatit pentru
voi un joc trivia scurt si dragut care o sa va ajute sa cunoasteti mai
bine acest domeniu.</span></font></span></h2><span style="font-family: verdana;"><font size="3">
</font></span><h2 class="article-description"><span style="font-family: verdana;"><font size="3">
<span style="font-weight: normal;"> </span></font></span></h2><span style="font-family: verdana;"><font size="3">
</font></span><h2 class="article-description"><span style="font-family: verdana;"><font size="3">
<span style="font-weight: normal;">* pentru quizz apasa pe poza</span></font></span></h2>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://www.playbuzz.com/item/81d87f5c-2031-4335-b116-0f246e3720dd" rel="noopener" target="_blank"><img alt="terapie prin arta intrebari quiz culori" src="https://res.cloudinary.com/dxpo4jl6z/image/upload/f_auto/v1549312111/Terapie_prin_arta_intrebari_culori.jpg" title="Terapie prin arta intrebari" /></a></div>
<h2 class="article-description" style="text-align: center;">
<span style="font-size: small;">
</span><span style="font-size: large; font-weight: normal;"><span style="font-size: small;">Photo by <a href="https://unsplash.com/@davidpisnoy" rel="noopener" target="_blank">David Pisnoy</a></span></span></h2>
<script>(function(d,s,id){var js,fjs=d.getElementsByTagName(s)[0];if(d.getElementById(id))return;js=d.createElement(s);js.id=id;js.src='https://embed.playbuzz.com/sdk.js';js.async='true';fjs.parentNode.insertBefore(js,fjs);}(document,'script','playbuzz-sdk'));</script><br />
<div class="playbuzz" data-id="81d87f5c-2031-4335-b116-0f246e3720dd" data-show-info="false">
</div>
Annemari Herzlingerhttp://www.blogger.com/profile/15795109776962425876noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-6180126826054411506.post-29475649572951664432018-07-31T23:53:00.005+03:002020-11-02T13:44:29.853+02:00Materiale si media in Art Terapie<div lang="ro">
<p><span style="font-family: verdana;"><font size="3">"Terapeutul prin arta (art terapeutul), indiferent de abordarea teoretica, populatia tintă sau practica, exercita o influenta enorma asupra naturii intalnirii terapeutice prin simpla decizie a materialelor pe care trebuie sa le furnizeze clientilor si a ghidarii clientilor in utilizarea acestor materiale" Moon, 2002 </font></span></p><span style="font-family: verdana;"><font size="3">
</font></span><p><span style="font-family: verdana;"><font size="3">Materialele poarta in ele semnificatii ale vietii personale, culturale sau politice ce este intr-o continua schimbare. Cu aceasta idee in minte si tinand cont de raspunderea etica fata de client, terapeutii prin arta folosesc materiale si media pe care au obligatia etica de a le cunoaste, de a le stii beneficiile si riscurile. </font></span></p><span style="font-family: verdana;"><font size="3">
</font></span><p><span style="font-family: verdana;"><font size="3">Cunoasterea materialelor, a proprietatilor, a beneficiilor si a riscurilor, dar si a modului in care ii antrenam si ii ghidam pe clienti in folosirea lor nu ar trebui privite ca un simplu proces de scurta durata. Educarea continua, o baza solida de cunostiinte in si despre folosirea materialelor sunt absolut necesare. Aceasta a fost si va fi una dintre marile diferente intre terapeutii prin arta si alti profesionisti ce lucreaza in terapie sau sanatate mintala si care folosesc arta in activitatea lor.</font></span></p><span style="font-family: verdana;"><font size="3">
</font></span><p><span style="font-family: verdana;"><font size="3">Uneori terapeutii prin arta (art terapeutii) se concentreaza in mod special pe felul in care clientul interactioneaza sau foloseste proprietatile materialelor de arta deoarece aceasta interactie reflecta aspecte ale starii de sanatate mintala a clientului. Interactia cu materialele este cel mai important si valoros aspect al evaluarii in terapia prin arta (art terapiei). Interactia cu materialul, experienta determinata de aceasta si produsul final formeaza un intreg. Modul in care materialele sunt folosite influenteaza procesul de arta si produsul final.</font></span></p><span style="font-family: verdana;"><font size="3">
</font></span><p><span style="font-family: verdana;"><font size="3">Cunoasterea proprietatilor materialelor permite art terapeutului alegerea si folosirea acestora pentru a atinge scopul dorit. De asemenea, cunoastere proprietatilor va permite terapeutului sa observe pattern-urile in folosirea anumitor materiale, pattern-uri ale produsului final si al interactiei cu media de arta. Pattern-urile interactiei se pot observa in miscare si tempo-ul ei, dinamica, folosirea spatiului, presiunea aplicata, linii, forme sau repetitii ale acestora.</font></span></p><span style="font-family: verdana;"><font size="3">
</font></span><p><span style="font-family: verdana;"><font size="3">Terapeutii prin arta (art terapeuti) folosesc proprietatile materialelor pentru a obtine cat mai multe informatii despre client. Interactia cu materialele ofera informatii despre respectul de sine al clientului, perfectionism, nevoia sa de control, rigiditatea, capacitatea sa de a face fata emotiilor negative, anxietatii sau agitatiei. Clientii pot exprima curiozitate, nervozitate sau retinere in fata anumitor materiale. De multe ori, terapie prin arta (art terapia) este prima oportunitate de explorare a materialelor pe care clientii adulti o au dupa o perioada lunga te timp, iar procesul deseori le poate aminteste de copilariei.</font></span></p><span style="font-family: verdana;"><font size="3">
</font></span><p><span style="font-family: verdana;"><font size="3">Functia de auto-explorare care se desfasoara in psihoterapie cu ajutorul cuvintelor are un spatiu suplimentar in art terapie atunci cand auto-explorarea pacientului are loc prin intermediul materialelor de arta. In timpul procesului creativ, clientul creeaza o lume noua pentru el insusi (Wadeson, 1987), in care poate examina reflectiile lumii sale interioare: impulsuri , dorinte si emoții (Dalley, 1987).</font></span></p><span style="font-family: verdana;"><font size="3">
</font></span><p><span style="font-family: verdana;"><font size="3">In interactia cu materialul sunt mereu prezente si se tine cont de trei caracteristici: nevoia de structura si control (preferarea materialelor cu un grad mare de control, reversibile), nevoia si deschiderea pentru a incerca lucruri noi ( a da vechiului o alta utilizare prin interactia diferita cu media cunoscuta) si abilitatea clientului de a reflecta, de a vedea produsul ca un rezultat al modului in care a fost facut, o reflectie a modului subiectiv de functionare.
</font></span></p><span style="font-family: verdana;"><font size="3">
</font></span><p><span style="font-family: verdana;"><font size="3">Fiecare material folosit in terapia prin arta (art terapie) are un potential unic si permite folosirea sa intr-o multitudine de modalitati diferite conform calitatiilor sale.</font></span></p><span style="font-family: verdana;"><font size="3">
</font></span><p><span style="font-family: verdana;"><font size="3">Exista o multitudine de clasificari ale materialelor in functie de calitati, potential sau limitari, produs final (produs 2D sau 3D), dar si a proceselor psihologice pe care le pot declansa, sustine sau limita (transfer, regresie). Astfel putem vorbi despre materiale moi sau tari, fluide sau solide, mari sau mici, netede sau cu asperitati, tactile sau tangibile, usor sau greu de folosit, regresive sau cu grad mare de control, care incurajeaza sau nu implicarea emotionala etc.</font></span></p><span style="font-family: verdana;"><font size="3">
</font></span><p><span style="font-family: verdana;"><font size="3">Materiale sunt impartite de unii autori in doua mari categorii in functie de capacitatea acestora de a determina un raspuns emotional sau nevoia de control. Materialele cu un grad ridicat de control determina in general o experienta cognitiva, pe cand cele cu un grad mai mic o experienta preponderent afectiva.</font></span></p><span style="font-family: verdana;"><font size="3">
</font></span><p><span style="font-family: verdana;"><font size="3">Alti autori clasifica materialele in functie de patru parametri: kinestezic - senzorial, perceptual - afectiv, cognitiv - simbolic si creativ. Astfel materialele sunt privite in functie de energia eliberata, experienta subiectiva din timpul folosirii lor, emotiile aparute in urma interactiunii cu materialul, nivelul simbolic sau intuitiv si operatiile analitice determinate.</font></span></p><span style="font-family: verdana;"><font size="3">
</font></span><p><span style="font-family: verdana;"><font size="3">"Limba vorbită" in sala de terapie este alcatuita din materiale si culori prin intermediul carora se pot obtine perspective ale psihicului clientului. Dialogul, realizat prin intermediul materialelor și culorilor, ajuta clientul sa intalneasca, sa creasca, sa rezolve, sa descopere si sa se familiarizeze cu experientele interioare (Moon, 2010)</font></span></p><span style="font-family: verdana;"><font size="3">
</font></span><p><span style="font-family: verdana;"><font size="3">Creatia cu materiale de arta poate fi conceptualizată ca un spatiu de joc creativ in arta, in care pacientii pot deveni in mod activ familiarizati si explorati (Mallinckrodt et al., 2005).</font></span></p>
</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://res.cloudinary.com/dxpo4jl6z/image/upload/f_auto/v1549318307/Terapie_prin_arta_materiale_si_media.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="Terapie prin arta materiale si media" src="https://res.cloudinary.com/dxpo4jl6z/image/upload/f_auto/v1549318307/Terapie_prin_arta_materiale_si_media.jpg" title="Terapie prin arta materiale si media" /></a>
</div>
<div style="text-align: center;">
Photo by <a href="https://unsplash.com/@nshuman1291" rel="noopener" target="_blank">Mike Petrucci</a></div>
<br />
<script type="application/ld+json">
{
"@context": "https://schema.org",
"@type": "Article",
"name": "Materiale si media in Art Terapie",
"headline": "Materiale si media in Art Terapie",
"datePublished":"2018-07-31",
"author": "Annemari Varsescu",
"publisher":{
"@type":"Person",
"name":"Terapie prin arta"},
"image": [
"https://res.cloudinary.com/dxpo4jl6z/image/upload/f_auto/v1549318307/Terapie_prin_arta_materiale_si_media.jpg"
]
}
</script>Annemari Herzlingerhttp://www.blogger.com/profile/15795109776962425876noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-6180126826054411506.post-26639023230754237462018-06-29T11:36:00.002+03:002020-11-02T13:41:51.950+02:00Haosul in Terapia prin arta<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br />
<span><font>Pentru artist, haosul inspira procesul, determina structurarea si da nastere lucrarilor de arta. <span id="result_box" lang="ro"><span><span id="result_box" lang="ro"><span>Toti artistii intalnesc acest haos atunci cand pregatesc o lucrare noua</span></span>. A incepe o lucrare noua este deseori greu, exista </span></span><span id="result_box" lang="ro"><span><span id="result_box" lang="ro"><span>o multitudine de lucruri ce pot fi facute, dar si </span></span>o multitudine de posibilitati in care acestea poate fi facute</span></span><span id="result_box" lang="ro"><span><span id="result_box" lang="ro"><span>.Exista o infinitate de posibilitati pentru imaginile vizuale. </span></span>Orice alegere pe care artistul o face serveste structurarii haosului determinat de multimea posibilitatilor. </span></span><br />
<span id="result_box" lang="ro"><span>Prin deciziile sale, subtil si deschis, artistul da forma haosului determinat de infinitatea de posibilitati.</span></span><span id="result_box" lang="ro"><span> Aceasi structurare a haosului apare si in relatia cu subiectul lucrarii sau cu<a href="https://www.terapie-prin-arta.ro/2018/07/materiale-si-media-in-art-terapie.html" target="_blank"> media de arta aleasa</a>.</span></span><br />
<br />
<span id="result_box" lang="ro"><span>Pentru clientul in terapie, haosul <span id="result_box" lang="ro"><span>depinde de proces, determinand</span></span></span></span><span id="result_box" lang="ro"><span><span id="result_box" lang="ro"><span> structurarea și deseori o implicare autentică în viață. </span></span></span></span><span id="result_box" lang="ro"><span><span id="result_box" lang="ro"><span><span id="result_box" lang="ro"><span>A
incepe o lucrare de arta este ca si cum ai privi intr-o oglinda, iar
media artistica devine oglinda ce reflecta clientul. </span></span></span></span></span></span><br />
<span id="result_box" lang="ro"><span><span id="result_box" lang="ro"><span><span id="result_box" lang="ro"><span> </span></span></span></span> </span></span><br />
<span id="result_box" lang="ro"><span>Inceperea
oricarei forme de terapie este in general neplacuta si dificila. De
obicei oamenii nu cauta neplacerea si dificultatea, oamenii nu cauta
sa mai adauge disconfort vietii lor. In general, clientul ce-si
incepe calatoria terapeutica este coplesit de haos si de emotii.</span></span><br />
<br />
<span id="result_box" lang="ro"><span>Cand clientul alege sa creeze, imaginile potentiale sunt filtrate de media artistica dar si de circumstantele vietii sale.</span></span><span id="result_box" lang="ro"><span> Procesele de selectie si filtrare sunt energizate de catre psihicul clientului si alimentate de conflictele interne, anxietate sau alte emotii. Atat tema cat si media aleasa au semnificatie pentru client si sunt destul de sigure pentru a putea fi folosite in exprimare. </span></span><span id="result_box" lang="ro"><span> </span></span><br />
<span id="result_box" lang="ro"><span><span id="result_box" lang="ro"><span><br /></span></span></span></span>
<span id="result_box" lang="ro"><span><span id="result_box" lang="ro"><span><a href="https://www.terapie-prin-arta.ro/2016/09/terapia-prin-arta-terapeut-prin-arta.html" target="_blank">Terapia prin arta</a> (art terapia) ajuta clientii sa gasesca in arta o forma structurata ce lipseste in lumea lor interna deseori turbulenta. Astfel arta devine "</span></span></span></span><span id="result_box" lang="ro"><span><span id="result_box" lang="ro"><span><span id="result_box" lang="ro"><span>crearea unei ordini semnificative care ofera un refugiu din confuzia necontrolabilă a realității exterioare" (Arnheim, 1971). </span></span></span></span></span></span><span id="result_box" lang="ro"><span><span id="result_box" lang="ro"><span><span id="result_box" lang="ro"><span><span id="result_box" lang="ro"><span>Producerea de arta structureaza haosul (Ulman, 1975).</span></span></span></span></span></span></span></span></font></span></span><br />
<br />
<span id="result_box" lang="ro"><span><span id="result_box" lang="ro"><span><span id="result_box" lang="ro"><span><span id="result_box" lang="ro"><span>Arta mareste capacitatea simturilor noastre la un nivel reflectiv si constient. </span></span></span></span></span></span></span></span><span id="result_box" lang="ro"><span><span id="result_box" lang="ro"><span><span id="result_box" lang="ro"><span><span id="result_box" lang="ro"><span>Astfel </span></span></span></span></span></span></span></span><span id="result_box" lang="ro"><span><span id="result_box" lang="ro"><span><span id="result_box" lang="ro"><span><span id="result_box" lang="ro"><span><span id="result_box" lang="ro"><span>scopul terapiei prin arta este acela de a reface integritatea structurii personalității</span></span>. </span></span></span></span></span></span></span></span><br />
<br />
<span id="result_box" lang="ro"><span><span id="result_box" lang="ro"><span><span id="result_box" lang="ro"><span><span id="result_box" lang="ro"><span><span id="result_box" lang="ro"><span>Arta, ca reprezentare absoluta a ordinii, structurii și echilibrului, serveste la
reintegrarea elementelor haotice ale persoanei și ii permite acesteia exprimarea sensului complex al vieții sale într-o formă
semnificativă.</span></span></span></span></span></span></span></span></span></span><br />
<span id="result_box" lang="ro"><span><span id="result_box" lang="ro"><span><span id="result_box" lang="ro"><span><span id="result_box" lang="ro"><span><span id="result_box" lang="ro"><span><a href="https://www.terapie-prin-arta.ro/2017/02/puterea-vindecatoare-artei-si-art.html" target="_blank">Valoarea terapeutica a artei</a> consta in capacitatea acesteia de a face ordine in dezordinea sufletului. Terapia prin arta (art terapia) poate depasi haosul intern prin conferirea unei semnificatii integrarii structurate.</span></span></span></span></span></span></span></span></span></span><br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgNSioU0bdweRsUZqaUR8XhQSfUC4CP2zHYgoKsF_tXRHQ-W6s-sh9XmVYZ1KP8PVJuD7hk3p3C3_vqPv58psqLMuOfxpCjSx2XaCiMBdZwE-L3il3mFaPhAguI_TLArrtU6BUoIWdQBMlS/s1600/Haos+Art-Terapia.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1067" data-original-width="1600" height="426" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgNSioU0bdweRsUZqaUR8XhQSfUC4CP2zHYgoKsF_tXRHQ-W6s-sh9XmVYZ1KP8PVJuD7hk3p3C3_vqPv58psqLMuOfxpCjSx2XaCiMBdZwE-L3il3mFaPhAguI_TLArrtU6BUoIWdQBMlS/s640/Haos+Art-Terapia.jpg" width="640" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<span id="result_box" lang="ro"><span><span id="result_box" lang="ro"><span><span id="result_box" lang="ro"><span><span id="result_box" lang="ro"><span> Photo by</span></span><a href="https://unsplash.com/@nshuman1291" target="_blank"><span id="result_box" lang="ro"><span> Nathaniel Shuman</span></span></a><b> </b></span></span></span></span></span></span></div>
Annemari Herzlingerhttp://www.blogger.com/profile/15795109776962425876noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-6180126826054411506.post-77347920831531440802018-04-27T11:20:00.002+03:002020-11-02T13:33:44.336+02:00Terminarea terapiei <div align="LEFT" style="margin-bottom: 0cm;">
<div align="LEFT" style="font-weight: normal; margin-bottom: 0cm;">
<br /></div>
<div align="LEFT" style="font-weight: normal; margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: verdana;"><font size="3"><span style="color: #1c1c1c;"><span>Terminarea
terapiei este probabil una dintre cele mai importante parti, fiind
considerata o oportunitate de a discuta despre separare si pierdere
si de a pregati copilul (clientul) pentru viitor. Freud (1937) a fost
primul clinician ce a subliniat importanta deosebita a acestei faza a
terapiei. A nu permite existenta ei lasa terapia incompleta.</span></span></font></span></div><span style="font-family: verdana;"><font size="3">
</font></span><div align="LEFT" style="margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: verdana;"><font size="3"><br /></font></span></div><span style="font-family: verdana;"><font size="3">
</font></span><div align="LEFT" style="margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: verdana;"><font size="3"><span><span style="color: #1c1c1c;"><span style="font-weight: normal;">Otto
Rank (1929,1952) considera ca separarea este o problema universal
prezenta determinata de experienta dureroasa a nasterii. Experienta
nasterii determina pe de-o parte aparitia unei stari de "anxietate
primara" oricarui nou-nascut, iar pe de alta parte genereaza
dorinta de a uita aceasta durere, proces pe care Rank il numeste
"regresie primara". Astfel, atunci cand copilul se desparte
de o persoana apropiata lui, aceasta despartire ii va aminti de
despartirea primordiala de mama.</span></span></span></font></span></div><span style="font-family: verdana;"><font size="3">
</font></span><div align="LEFT" style="margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: verdana;"><font size="3"><br /></font></span></div><span style="font-family: verdana;"><font size="3">
</font></span><div align="LEFT" style="font-weight: normal; margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: verdana;"><font size="3"><span style="color: #1c1c1c;"><span>O
perioada de terminare ofera copilului oportunitatea de a se adresa, a observa si a discuta despre trairile sale legate de separare
si pierdere. </span></span></font></span>
</div><span style="font-family: verdana;"><font size="3">
</font></span><div align="LEFT" style="margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: verdana;"><font size="3"><br /></font></span></div><span style="font-family: verdana;"><font size="3">
</font></span><div align="LEFT" style="margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: verdana;"><font size="3"><span><span style="color: #1c1c1c;"><span style="font-weight: normal;">Extinzand
ideea lui Rank, Allen(1942) considera ca intalnirile terapeutice din
perioada de terminare si stabilirea unui plan, ofera terapeutului
posibilitatea de a se adresa anumitor probleme sau frici legate de
separare. Allen considera ca procesul de terminare a terapiei contine
un mesaj foarte puternic, iar lasarea acestui proces incomplet poate
determina </span></span><span style="color: #1c1c1c;">copilul sa adopte o
solutionare defensiva.</span></span></font></span></div><span style="font-family: verdana;"><font size="3">
</font></span><div align="LEFT" style="font-weight: normal; margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: verdana;"><font size="3"><span style="color: #1c1c1c;"><span>Unii
copii vor folosi aceasta perioada pentru a-si lua la revedere de la
terapeut, iar altii o vor folosi pentru a protesta, a reactiona sau a
evita lucrurile legate de separare. Copiii cu o istorie semnificativa
a pierderii sau a separarii au nevoie sa simta ca ei hotarasc si
conduc lucrurile si, mai mult decat atat, ca ei abandoneaza
terapeutul (prin refuzul de a participa la intalniri) in loc de a fi
abandonati. </span></span></font></span>
</div><span style="font-family: verdana;"><font size="3">
</font></span><div align="LEFT" style="margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: verdana;"><font size="3"><br /></font></span></div><span style="font-family: verdana;"><font size="3">
</font></span><div align="LEFT" style="font-weight: normal; margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: verdana;"><font size="3"><span style="color: #1c1c1c;"><span>Prin
oferirea acestei perioada de incheiere, terapeutul genereaza o noua
experienta legata de separare sau terminare, caracterizata prin
implicare activa si nu prin pasivitate sau abandon. </span></span></font></span>
</div><span style="font-family: verdana;"><font size="3">
</font></span><div align="LEFT" style="margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: verdana;"><font size="3"><br /></font></span></div><span style="font-family: verdana;"><font size="3">
</font></span><div align="LEFT" style="font-weight: normal; margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: verdana;"><font size="3"><span style="color: #1c1c1c;"><span>In
aceasta perioada, sarcina terapeutului este de a sustine Ego-ul
copilului si de a-l ajuta sa se adapteze situatiei. Astfel copilul va
parasi terapia cu sentimentul de forta si putere interioara, de
sprijin si respect. </span></span></font></span>
</div><span style="font-family: verdana;"><font size="3">
</font></span><div align="LEFT" style="margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: verdana;"><font size="3"><br /></font></span></div><span style="font-family: verdana;"><font size="3">
</font></span><div align="LEFT" style="margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: verdana;"><font size="3"><span><b>Clepsidra</b></span></font></span></div><span style="font-family: verdana;"><font size="3">
</font></span><div align="LEFT" style="margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: verdana;"><font size="3"><br /></font></span></div><span style="font-family: verdana;"><font size="3">
</font></span><div align="LEFT" style="margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: verdana;"><font size="3"><span><span style="color: #1c1c1c;"><span style="font-weight: normal;">In
perioada de sfarsit in terapia copiilor mici, dar nu numai,
exprimarea vizuala a trecerii timpului si numararea intalnirilor
ramase sunt absolut necesare. O foarte buna modalitatea este
folosirea unei clepsidre, desenata sau din sticla.</span></span></span></font></span></div><span style="font-family: verdana;"><font size="3">
</font></span><div align="LEFT" style="font-weight: normal; margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: verdana;"><font size="3"><span style="color: #1c1c1c;"><span><b>Intentia</b>:
De "a vizualiza" trecerea timpului pana la ultima intalnire
si de a oferi posibilitatea discutiei despre separare, despartire si
trairile ce au legatura cu aceastea.</span></span></font></span></div><span style="font-family: verdana;"><font size="3">
</font></span><div align="LEFT" style="font-weight: normal; margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: verdana;"><font size="3"><span><span style="color: #1c1c1c;"><b>Materiale
necesare</b></span><span style="color: #1c1c1c;">:
desenul unei clepsidre sau un vas clepsidra din sticla ce poate fi
deschis, carioci, culori, nisip colorat.</span> </span></font></span>
</div><span style="font-family: verdana;"><font size="3">
</font></span><div align="LEFT" style="font-weight: normal; margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: verdana;"><font size="3"><span style="color: #1c1c1c;"><span><b>Descriere:
</b>Vor fi marcate si numerotate pe clepsidra un numar de zone ce
corespund numarului de intalniri pana la cea finala. In fiecare
intalnire se va adauga nisip sau va fi colorata zona specifica
intalnirii. </span></span></font></span>
</div><span style="font-family: verdana;"><font size="3">
</font></span><div align="LEFT" style="margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: verdana;"><font size="3"><br /></font></span></div><span style="font-family: verdana;"><font size="3">
</font></span><div align="LEFT" style="margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: verdana;"><font size="3"><br /></font></span></div><span style="font-family: verdana;"><font size="3">
</font></span><div align="LEFT" style="margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: verdana;"><font size="3"><span style="color: #1c1c1c;"><span><b>Desenul
palmelor</b></span></span></font></span></div><span style="font-family: verdana;"><font size="3">
</font></span><div align="LEFT" style="margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: verdana;"><font size="3"><br /></font></span></div><span style="font-family: verdana;"><font size="3">
</font></span><div align="LEFT" style="margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: verdana;"><font size="3"><span><span style="color: #1c1c1c;"><span style="font-weight: normal;">Se
deseneaza conturul palmelor copilului si ale terapeutului una langa
alta, putandu-se apoi colora sau desena in interiorul acestora. Pot
fi folosite vopsele acrilice pentru colorarea palmelor, desenul fiind
amprenta lor. Vor fi facute doua desene, unul pentru copil si unul
pentru terapeut.</span></span></span></font></span></div><span style="font-family: verdana;"><font size="3">
</font></span><div align="LEFT" style="font-weight: normal; margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: verdana;"><font size="3"><span style="color: #1c1c1c;"><span><b>Intentia</b>:
Crearea unui obiect tranzitional, ce ii ofera copilului posibilitatea
de a pastra "o bucata din terapeut".</span></span></font></span></div><span style="font-family: verdana;"><font size="3">
</font></span><div align="LEFT" style="font-weight: normal; margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: verdana;"><font size="3"><span><span style="color: #1c1c1c;"><b>Materiale</b></span><span style="color: #1c1c1c;">:
creione, carioci, vopsele acrilice</span> </span></font></span>
</div><span style="font-family: verdana;"><font size="3">
</font></span><div align="LEFT" style="font-weight: normal; margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-family: verdana;"><font size="3"><span><span style="color: #1c1c1c;"><b>Metafore</b></span><span style="color: #1c1c1c;">:</span><span style="color: #1c1c1c;">
</span><span style="color: #1c1c1c;">imaginea
palpabila a experientei de parteneriat,</span><span style="color: #1c1c1c;">
</span><span style="color: #1c1c1c;">importanta
copilului pentru terapeut, copilul nu va fi uitat.</span></span></font></span></div>
<div align="LEFT" style="margin-bottom: 0cm;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj-F_DTHLPgvDDtTwB2Lc9NVGXynnNVz4oRGLDDE5b_uwvV_D6Tm9p8LHvQugw-1PtuUSQY7_90Sd6JjTi36HAn6-hPBegza5KDIJpvdKcxTVs-KxBchV9s9iPyzsBrJukLPgstb9nX2zgq/s1600/hourglass-time-hours-sand-39396.jpeg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1207" data-original-width="1600" height="482" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj-F_DTHLPgvDDtTwB2Lc9NVGXynnNVz4oRGLDDE5b_uwvV_D6Tm9p8LHvQugw-1PtuUSQY7_90Sd6JjTi36HAn6-hPBegza5KDIJpvdKcxTVs-KxBchV9s9iPyzsBrJukLPgstb9nX2zgq/s640/hourglass-time-hours-sand-39396.jpeg" width="640" /></a></div>
<div align="LEFT" lang="" style="font-weight: normal; margin-bottom: 0cm;">
<span style="font-size: small;"><span style="font-family: "verdana", sans-serif;"><span style="color: #1c1c1c;"><br /></span></span></span></div>
</div>
Annemari Herzlingerhttp://www.blogger.com/profile/15795109776962425876noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-6180126826054411506.post-21136301466278980632018-03-28T10:15:00.005+03:002020-11-02T13:33:18.384+02:00Terapia si vindecarea prin arta<br />
<span style="font-family: verdana;"><font size="3">Lucrarea nostra de arta este despre noi, despre lumea nostra interioara si cea exterioara, arta fiind calea nostra de a ne conecta lor. <br />
Astfel, terapia prin arta (art terapia) nu se adreseaza doar celor ce au anumite probleme sau afectiuni, ci este pentru noi toti, cei ce ignoram sau ne-am pierdut creativitatea, partea ludica, legatura cu senzatiile sau simturile noastre.<a href="https://www.terapie-prin-arta.ro/2017/02/puterea-vindecatoare-artei-si-art.html" target="_blank"> Arta isi manifesta potentialul vindecator</a> atunci cand suntem atenti, absorbiti, implicati si<b> </b>in stransa legatura cu ceea ce experimentam, cu lumea interna cat si cu cea externa.<br />
<br />
Uneori practicarea terapiei prin arta (art terapia) este o activitate legata in primul rand de corpul nostru, este despre a vedea, a atinge, a permite senzatiilor si perceptiilor sa existe si sa fie simtite.<br />
Durerea sufleteasca inainte de a primi un nume si a face parte dintr-o categorie este o senzatie. De cele mai multe ori tot ce ne dorim este sa nu o mai simtim, sa o scoatem afara si pentru asta folosim orice mijloc ne e la indemana. Rareori ne permitem luxul de "a sta cu senzatia", de a o cunoaste, a o studia, a ne "imprieteni" cu ea. Cand vrem sa o scoatem, sa o facem sa dispara imediat, intr-un fel ne opunem propriei vindecari, caci schimbarea vine in primul rand din constientizarea senzatiilor organice. <br />
<br />
Terapia prin arta (art terapia) prin tehnicile sale ajuta la cultivarea abilitatilor de a rezona mai repede si mai profund cu corpurile, senzatiile si trairile nostre. Corpul nostru nu este separat de imaginatie, el traieste in imaginatie, el este medium-ul nostru, vopseaua noastra, procesul de arta fiind o extensie a sa in relatia cu lumea. Toate imaginile rezultate, indiferent cat de rele sau de terifiante par sunt de ajutor sufletului.<br />
<br />
Transformarea apare atunci cand noi devenim intimi cu aceste aspecte pe care le consideram inamici, iar vindecarea incepe cand permitem acestor imagini sa fie vazute, sa fie simtite si le raspundem prin miscare (dans), improvizatie vocala, actorie, dialog poetic, contemplare. <b> </b><br />
<b>"Lucrarile de arta poarta in ele leacul, energiile, spiritele creative si vitalitatea ce iti vor permite sa te porti liber. Fii deschis pentru ele si permite-le sa iti calmeze emotiile si sa-ti activeze pasiunile." (McNiff, 2004)</b><br />
<br />
Imaginile creaza <a href="https://www.terapie-prin-arta.ro/2017/04/povesteste-o-poveste.html" target="_blank">povesti</a>, dialoguri imaginare si incurajeaza alte forme de exprimare artistica. De asemenea ele actioneaza direct asupra corpurilor nostre, a mintii si a simturilor.<b> </b>"A fi cu lucrarea de arta" este parte a proprietatilor sale
de vindecare. Bucuria determinata de desen, de folosire a culorilor, de redare a
miscarii este un foarte important efect al procesului de vindecare.<br />
<br />
Uneori privirea lucrurilor in profunzime ne permite contopirea cu obiectul, incetinindu-ne sau oprindu-ne din a trece rapid de la un lucru la altul, devenind astfel prezenti in procesul de reflectie. Contemplarea, privirea activa, este un proces dinamic, cu un ritm puternic dat de alternanta interior- exterior. Aceasta dinamica presupune pierderea obiectului de contemplatie pentru perioade de timp, un pas necesar in recastigarea sa. De asemenea, prinsi in procesul de contemplare, perceptia se misca si se schimba de la un moment la altul, astfel nu ramanem blocati doar la un singur mod de abordare. Pierderea unui lucru creaza oportunitatea de a ne angaja in altceva nou.<br />
<br />
Schimbarile apar atunci cand suntem prezenti. Atunci reusim sa ne intalnim pe noi asa cum suntem in acel moment (<b>here and now</b>). Provocarea este aceea de a crea o conexiune cu lumea interna, de a deveni curiosi si indiscreti legat de experienta noastra (senzatii, trairi, ganduri).<br />
<br />
Ce forma au? Ce culoare? Cat de rapide sunt? <br />
<b> </b><br />
De multe ori<a href="https://www.terapie-prin-arta.ro/2016/09/terapia-prin-arta-terapeut-prin-arta.html" target="_blank"> terapie prin arta</a> (art terapia) este mai mult despre "a ramane cu starea", a o cunoaste, a o descoperi, despre cum ne simtim cu ea, despre relatia dintre noi si nu despre a gasi pastila magica ce va face totul sa dispara.<br />
Vindecarea presupune un disconfort moderat, micsorarea temerilor, fricilor, si invatarea modurilor de a trai intr-un mod efectiv cu dificultatile prezente. <br />
<br />
Terapie prin arta (art terapia) ne ajuta sa scapam de demonii interiori sau imblanzirea lor este urmarea faptului ca incepem sa ii vedem, sa-i atingem, sa-i cunoastem, cream o relatie cu ei, cu lumea interna?<br />
</font></span><br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhXXyrVd4YO7p0A7QqTYuXdMFRNxfftYGokrl_keyz5kXG9a1oluawiqrTUAwgs6DmRHPioVuRUGuTv11B1H__60YNNtoYuct34s1JoEWsELBqDILghMIivHtJ0-pJ1tziKTEI7P2pmvChe/s1600/Terapia+si+vindecarea+prin+arta.jpeg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1067" data-original-width="1600" height="426" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhXXyrVd4YO7p0A7QqTYuXdMFRNxfftYGokrl_keyz5kXG9a1oluawiqrTUAwgs6DmRHPioVuRUGuTv11B1H__60YNNtoYuct34s1JoEWsELBqDILghMIivHtJ0-pJ1tziKTEI7P2pmvChe/s640/Terapia+si+vindecarea+prin+arta.jpeg" width="640" /></a></div>
Annemari Herzlingerhttp://www.blogger.com/profile/15795109776962425876noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-6180126826054411506.post-37662800517429773982018-01-29T08:37:00.003+02:002020-11-02T13:31:26.094+02:00Terapie expresiva, terapie prin poezie<br />
<span style="font-family: verdana;"><font size="3">Terapia prin poezie este o terapie expresivă ce foloseste poezia in scop terapeutic, pentru vindecare și dezvoltare personală. <br />
<br />
Din cele mai vechi timpuri poezia trateaza problemele emotionale fiind folosita sub forma incantatiilor si invocatiilor in ritualuri. Frazele intonate de samani pentru bunăstarea unui individ sau a tribului aveau deseori ritm si rima. <br />
<br />
Vechii egipteni dizolvau in lichid papirusul pe care erau scrise cuvinte vindecatoare si il administrau ca medicament.<br />
<br />
În istoria mai recentă, poezia, lectura și scrierea creativa au fost folosite ca tratamente complementare pentru afectiuni psihice incepand cu secolul XIX.<br />
<br />
Există câteva modele diferite de terapie prin poezie, dar cel mai popular și cel mai frecvent utilizat este modelul introdus de Nicholas Mazza. Conform acestui model, terapia prin poezie implică trei componente principale: componenta receptiv - prescriptiva, componenta expresiv - creativa si componenta simbolic - ceremoniala. <br />
<br />
În componenta receptivă - prescriptivă terapeutul va prezenta pacientului un poem si-l va incuraja să reacționeze. Materialul este selectat pe baza capacității sale de a descrie, de a explica și de a identifica aspecte relevante pentru conținutul sesiunii.<br />
<br />
Componenta expresivă - creativă implică utilizarea scrisului creativ pentru evaluare și tratament. Procesul de scriere poate fi cathartic, adesea eliberând emoții blocate sau amintiri uitate.<br />
<br />
Terapia prin poezie funcționează în primul rând prin evocarea unui răspuns emoțional ce ia nastere in urma unui proces de creare, scriere sau ascultare. Poezia, la fel ca arta plastica, muzica, drama și dansul, are abilitatea de a atinge foarte profund oamenii. Aceasta se poate datora faptului ca oamenilor le este mai ușor să transmita gânduri și emoții dureroase printr-o poezie decât să vorbească direct despre ele.<br />
<br />
De asemenea natura abstractă a poeziei ofera protectie in fata experiențelor dureroase, care ar putea fi prea infricosatoare daca ar fi exprimate într-o manieră directa.<br />
<br />
Poezia este aproape o formă de dans mental, iar scrierea unei poezii este o modalitate de a asculta sau de a da glas vocii interioare si subtilităților emoționale ce sunt uneori mult prea greu de exprimat direct.<br />
</font></span><br />
<br />
<div style="text-align: center;">
<iframe allow="autoplay; encrypted-media" allowfullscreen="" frameborder="0" height="315" src="https://www.youtube.com/embed/5o_Yn3_Zndw?rel=0" width="560"></iframe></div>
<br />
<br />
<div style="text-align: center;">
Gheață</div>
<div style="text-align: center;">
Einat Foghel-Levin<br />
<span style="font-size: x-small;"> *traducere libera</span></div>
<div style="text-align: center;">
<br /></div>
<div style="text-align: center;">
El ma atinge,</div>
<div style="text-align: center;">
Si eu simt cum copilaria mea se sfarseste,</div>
<div style="text-align: center;">
Mi se scurge printre degetele inghetate care nu pot sa exprime gheața ce apare in mine,</div>
<div style="text-align: center;">
Gheata care o sa imi acopere tot corpul, inauntru si in afara</div>
<div style="text-align: center;">
Gheata care o sa imi ia ani sa o sparg. </div>
<div style="text-align: center;">
[...]</div>
<div style="text-align: center;">
Gheata ce imi ingheata tot corpul</div>
<div style="text-align: center;">
Cand atingerea pare putin diferita, </div>
<div style="text-align: center;">
Si nu e cu intentie, e doar o gresala, </div>
<div style="text-align: center;">
Dar nu conteaza, pentru ca din nou am 14 ani.</div>
<div style="text-align: center;">
Stau langa un ecran si simt un om mare care se apropie de mine si sunetul a ceva ce se deschide.</div>
<div style="text-align: center;">
Si in momentul in care se deschide, ceva in mine se inchide.</div>
<div style="text-align: center;">
Chiar si o fata de 14 ani stie ca pentru totdeauna va fi ceva rece in ea,</div>
<div style="text-align: center;">
Si inima mea nu va mai fi la fel.</div>
<div style="text-align: center;">
[....]</div>
<div style="text-align: center;">
Sunt o femei fara copilarie si nu sunt singura</div>
<div style="text-align: center;">
Sunt inca multe ca mine in lume.</div>
<div style="text-align: center;">
Asa ca data viitoare cand intalniti una ca ea,</div>
<div style="text-align: center;">
Doar spuneti-i ca sunteti cu ea.</div>
<div style="text-align: center;">
Imbratisati-o puternic, doar daca va da voie,</div>
<div style="text-align: center;">
Si doar intelegeti, va rog, ca daca nu va imbratiseaza inapoi</div>
<div style="text-align: center;">
Nu e pentru ca nu vrea, este pentru ca gheata asta este ca un zid.</div>
<div style="text-align: center;">
Sper ca intr-o zi voi sparge aceasta gheata si o sa incep de la inceput.</div>
<div style="text-align: center;">
[...]<br />
<br />
<div style="text-align: left;">
</div>
</div>
Annemari Herzlingerhttp://www.blogger.com/profile/15795109776962425876noreply@blogger.com