Terapie expresiva, terapie prin poezie

Annemari Herzlinger 0 Comments


Terapia prin poezie este o terapie expresivă ce foloseste poezia in scop terapeutic, pentru vindecare și dezvoltare personală.

Din cele mai vechi timpuri poezia trateaza problemele emotionale fiind folosita sub forma incantatiilor si invocatiilor in ritualuri. Frazele intonate de samani pentru bunăstarea unui individ sau a tribului aveau deseori ritm si rima.

Vechii egipteni dizolvau in lichid papirusul pe care erau scrise cuvinte vindecatoare si il administrau ca medicament.

În istoria mai recentă, poezia, lectura și scrierea creativa au fost folosite ca tratamente complementare pentru afectiuni psihice incepand cu secolul XIX.

Există câteva modele diferite de terapie prin poezie, dar cel mai popular și cel mai frecvent utilizat este modelul introdus de Nicholas Mazza. Conform acestui model, terapia prin poezie implică trei componente principale: componenta receptiv - prescriptiva, componenta expresiv - creativa si componenta simbolic - ceremoniala.

În componenta receptivă - prescriptivă terapeutul va prezenta pacientului un poem si-l va incuraja să reacționeze. Materialul este selectat pe baza capacității sale de a descrie, de a explica și de a identifica aspecte relevante pentru conținutul sesiunii.

Componenta expresivă - creativă implică utilizarea scrisului creativ pentru evaluare și tratament. Procesul de scriere poate fi cathartic, adesea eliberând emoții blocate sau amintiri uitate.

Terapia prin poezie funcționează în primul rând prin evocarea unui răspuns emoțional ce ia nastere in urma unui proces de creare, scriere sau ascultare. Poezia, la fel ca arta plastica, muzica, drama și dansul, are abilitatea de a atinge foarte profund oamenii. Aceasta se poate datora faptului ca oamenilor le este mai ușor să transmita gânduri și emoții dureroase printr-o poezie decât să vorbească direct despre ele.

De asemenea natura abstractă a poeziei ofera protectie in fata experiențelor dureroase, care ar putea fi prea infricosatoare daca ar fi exprimate într-o manieră directa.

Poezia este aproape o formă de dans mental, iar scrierea unei poezii este o modalitate de a asculta sau de a da glas vocii interioare si subtilităților emoționale ce sunt uneori mult prea greu de exprimat direct.




Gheață
                             Einat Foghel-Levin
                       *traducere libera

El ma atinge,
Si eu simt cum copilaria mea se sfarseste,
Mi se scurge printre degetele inghetate care nu pot sa exprime gheața ce apare in mine,
Gheata care o sa imi acopere tot corpul, inauntru si in afara
Gheata care o sa imi ia ani sa o sparg.
[...]
Gheata ce imi ingheata tot corpul
Cand atingerea pare putin diferita,
Si nu e cu intentie, e doar o gresala,
Dar nu conteaza, pentru ca din nou am 14 ani.
Stau langa un ecran si simt un om mare care se apropie de mine si sunetul a ceva ce se deschide.
Si in momentul in care se deschide, ceva in mine se inchide.
Chiar si o fata de 14 ani stie ca pentru totdeauna va fi ceva rece in ea,
Si inima mea nu va mai fi la fel.
[....]
Sunt o femei fara copilarie si nu sunt singura
Sunt inca multe ca mine in lume.
Asa ca data viitoare cand intalniti una ca ea,
Doar spuneti-i ca sunteti cu ea.
Imbratisati-o puternic, doar daca va da voie,
Si doar intelegeti, va rog, ca daca nu va imbratiseaza inapoi
Nu e pentru ca nu vrea, este pentru ca gheata asta este ca un zid.
Sper ca intr-o zi voi sparge aceasta gheata si o sa incep de la inceput.
[...]