Multivalentele materialelor in Terapia prin arta
Materialele poarta in ele semnificatii ale vietii personale, culturale sau sociale aflata intr-o continua schimbare. Fiecare material folosit in terapia prin arta (art terapie) are un potential unic si permite folosirea sa intr-o multitudine de modalitati diferite, conform calitatiilor sale.
Interactia cu materialele este poate cel mai important si valoros aspect al evaluarii in Terapia prin arta si nu numai, caci modul in care materialele sunt folosite influenteaza atat procesul de arta, produsul final cat si procesul terapeutic.
Cunoasterea proprietatilor materialelor permite art terapeutului alegerea si folosirea acestora in atingerea scopului dorit. Mai pe larga despre fiecare componenta in parte si modul in care, cand sau cu cine poate fi utilizata puteti citit in continuare
Componenta kinestezica a materialelor si media de arta
Atunci cand dorim sa accesam materialul preverbal al clientului folosirea materialelor de arta in scop kinetic poate fi deosebit de util. Folosirea acestora in scop kinetic presupune din partea clientului o puternica implicare fizica. In timpul realizarii lucrarii miscarile clientului sunt deseori ample, puternice si mai ales repetitive. Aceste caracteristici ale miscarii, determinate de componenta kinestetica a materialelor, ce are ca efect scaderea nivelului de excitare nervoasa, permitand astfel detensionare si autoreglarea corporala.
Dincolo de eliberarea tensiunii, componenta kinetica a materialelor este deseori utilizata terapeutic pentru a reconstitui functionarea memoriei la adultii in varsta, dar si pentru a ajuta clientii ce au pierdut sau au blocat legatura cu emotiile sau senzatiile lor corporale.
Unul dintre scopurile folosirii componentei kinestezice este de a permite explorarea prin intermediul materialelor si media de arta si eliberarea energiei prin miscare.
Componenta senzoriala a materialelor si media de arta
Dimensiunea senzoriala a materialelor se concentreaza atat pe senzatiile interne, cat si pe cele externe care sunt experimentate in cadrul interactiei cu diverse media de arta (Lusebrink, 1990). In forma sa cea mai pura, componenta senzoriala, se refera la prelucrarea informatiei care implica doar senzatiile fara a analiza partea cognitiva. Multe experiente in cadrul sesiunilor de Terapie prin arta implica aceasta componenta senzoriala. In plus, experientele de arta senzoriala care nu au drept scop realizarea unui produs finit, reduc simtitor stresul interventiilor bazate pe arta (anxietatea foii albe).
Informatia senzoriala oferite de materiale poate directiona atentia, creste implicarea motrica si poate imbunatati invatarea.
Crearea de arta excita simturile, iar aceasta stimulare senzoriala este adesea scopul principal in Terapia prin arta cu adultii in varsta dar si pentru copiii cu dificultati de integrare senzoriala sau tulburari din spectrului autismului.
Pentru persoanele cu dificultati in reglarea senzoriala (SPD- Sensory Processing Disorder), concentrarea pe lucrarea de arta poate permite o integrare mai usoara a informatiilor senzoriale incomode.
Impreuna cu componenta kinestezica, componenta senzoriala a materialelor reprezinta cea mai simpla forma de colectare si prelucrare a informatiilor.
Componenta perceptiva a materialelor si media de arta
Cand vorbim de componenta perceptiva a materialelor ne referim la aspectele figurative ale imaginii mentale si punem accentul pe elementele formale a expresiei vizuale.
Calitatea terapeutica a componentei perceptuale a materialelor are de-a face cu puterea limitelor, a structuralitatii. Cresterea constientizarii structurale, determinata de componenta perceptiva a materialelor, a fost, de asemenea, descrisa ca o modalitate de stabilire a ordinii in haosul interior (Ulman, 1975)
Constientizarea limitelor si concentrarea asupra lor, asupra proprietatilor fizice si a elementelor ce formeaza imaginea este terapeutice, reduc anxietatea, perceptia durerii la copii sau anxietatea scolara la adolescenti.
Folosirea in terapie a componentei perceptive a materialelor, poate ajuta clientii sa se perceapa pe ei si lumea lor diferit, intr-un mod mai obiectiv, neamenintator.
Utilizarea componentei perceptive ofera clientilor cu dementa, psihoza sau schizofrenie un focus vizual sau tactil ce ii poate ajuta deseori sa mentina contactul cu realitatea lor externa.
Componenta afectiva a materialelor si media de arta
Componenta afectiva a materialelor este opusa celei perceptive, caci opus structurarii, componenta afectiva incurajeaza si sustine exteriorizarea emotiilor. Componenta afectiva a materialelor permite si incurajeaza exprimarea emotiilor, pe care le aplifica nu de putine ori. Emotiile, la randul lor, confera o calitate didamica lucrarii de arta.
Componenta afectiva a materialelor creste constientizarea emotionala, sprijina reglarea emotionala si incurajeaza interiorizarea imaginilor afective si simbolice. Nu in ultimul rand, permite dezvoltarea unui vocabular emotional, lucrul deosebit de important in lucrul cu copiii, dar nu doar.
In unele tulburari somatice sau tulburari psihiatrice, procesarea informatiilor afective poate fi blocata sau indisponibila. Pe de alta parte, emotiile pot fi simtite ca fiind coplesitoare si raspunsul afectiv determint este exagerat, ca in cazul tulburarilor de dispozitie, al tulburarii Borderline sau al acting-ului agresiv sau distructiv. In aceste situatii, functia terapeutica a componentei afective a materialelor este de constientizare a emotiilor, de sprijin in exprimarea impulsurilor afective intr-o forma constructiva, dar si de comunicare a emotiilor fara a experimenta coplesire (overwelming) emotionala.
Componenta cognitiva a materialelor si media de arta
Componenta cognitiva a materialelor si media de arta este semnificativ diferita de componentele anterioare deoarece aceasta depinde de capacitatea de gandire abstracta si adesea necesita utilizarea limbajului pentru a transmite ganduri, idei si valori complexe.
Functia principala a componentei cognitive este rezolvarea creativa a problemelor folosind interactiunea verbala si imaginara, inclusiv reprezentarea simbolica. Gandindu-se la diferitele aspecte ale unei situatii si construind singuri imagini care sa le reprezinte gandurile si sentimentele legate de situatie, noi modalitati de rezolvare devin adesea evidente clientilor.
Folosirea acesteia poate fi o modalitate prin care clientii invata sa generalizeze dincolo de experientele specifice. O imagine poate sta la baza unui principiu abstract de care sunt legate alte idei. in plus, in cadrul sesiunilor de terapie prin arta, gandurile abstracte problematice pot fi reincadrate, reformulate, privite intr-o lumina diferita.
Componenta simbolica a materialelor si media de arta
Dimensiunea terapeutica a componentei simbolice este definita ca abilitatea de a descoperi semnificatia personala in contextul mai larg al simbolurilor universale.
Functia principala a componentei simbolice a materialelor este descoperirea unor fatete necunoscute si indisponibile ale sinelui si integrarea acestor informatii intr-un noua definire a sa. Din punct de vedere terapeutic componenta simbolica este cea care incurajeaza si sustine procesul de acceptare a partilor ignorate sau renegate ale sinelui, promoveaza capacitatea de a trai cu dualitatea si ambiguitatea si nu in ultimul rand, extinde autocunoasterea.
Folosirea excesiva a componentei simbolice apare atunci cand gandirea metaforica blocheaza capacitatea de a atribui un sens personal evenimentelor, imaginilor si obiectelor sau cand totul capata o semnificatie simbolica speciala, asa cum se intampla uneori in cazul schizofreniei.
Componenta creativa a materialelor si media de arta
Componenta creativa a materialelor are ca efect deseori cresterea respectului de sine, a propriei valori, promoveaza exprimarea adevarului si reducerea rusinii, intareste legatura cu eul creativ, sustine si incurajeaza cresterea personala post-traumatica si intareste metodele de adaptare. Cercetarile indica faptul ca activitatea creativa este asociata cu sentimente crescute de bunastare subiectiva si a auto-eficacitate.
Functionarea creativa poate fi imbunatatita atunci cand clientii sunt ajutati sa analizeze si sa rupa barierele mentale, emotionale sau fizice ce stau in calea exprimarii lor artistice. Un nou mod de cunoaste de sine poate apare atunci cand experientele creative sunt interiorizate.
