Terapie prin arta: artterapie

Se afișează postările cu eticheta artterapie. Afișați toate postările

Lucrarea nostra de arta este despre noi, despre lumea nostra interioara si cea exterioara, arta fiind calea nostra de a ne conecta lor.
Astfel, terapia prin arta (art terapia) nu se adreseaza doar celor ce au anumite probleme sau afectiuni, ci este pentru noi toti, cei ce ignoram sau ne-am pierdut creativitatea, partea ludica, legatura cu senzatiile sau simturile noastre. Arta isi manifesta potentialul vindecator atunci cand suntem atenti, absorbiti, implicati si in stransa legatura cu ceea ce experimentam, cu lumea interna cat si cu cea externa.

Uneori practicarea terapiei prin arta (art terapia) este o activitate legata in primul rand de corpul nostru, este despre a vedea, a atinge, a permite senzatiilor si perceptiilor sa existe si sa fie simtite.
Durerea sufleteasca inainte de a primi un nume si a face parte dintr-o categorie este o senzatie. De cele mai multe ori tot ce ne dorim este sa nu o mai simtim, sa o scoatem afara si pentru asta folosim orice mijloc ne e la indemana. Rareori ne permitem luxul de "a sta cu senzatia", de a o cunoaste, a o studia, a ne "imprieteni" cu ea. Cand vrem sa o scoatem, sa o facem sa dispara imediat, intr-un fel ne opunem propriei vindecari, caci schimbarea vine in primul rand din constientizarea senzatiilor organice.

Terapia prin arta (art terapia) prin tehnicile sale ajuta la cultivarea abilitatilor de a rezona mai repede si mai profund cu corpurile, senzatiile si trairile nostre. Corpul nostru nu este separat de imaginatie, el traieste in imaginatie, el este medium-ul nostru, vopseaua noastra, procesul de arta fiind o extensie a sa in relatia cu lumea. Toate imaginile rezultate, indiferent cat de rele sau de terifiante par sunt de ajutor sufletului.

Transformarea apare atunci cand noi devenim intimi cu aceste aspecte pe care le consideram inamici, iar vindecarea incepe cand permitem acestor imagini sa fie vazute, sa fie simtite si le raspundem prin miscare (dans), improvizatie vocala, actorie, dialog poetic, contemplare.
"Lucrarile de arta poarta in ele leacul, energiile, spiritele creative si vitalitatea ce iti vor permite sa te porti liber. Fii deschis pentru ele si permite-le sa iti calmeze emotiile si sa-ti activeze pasiunile." (McNiff, 2004)

Imaginile creaza povesti, dialoguri imaginare si incurajeaza alte forme de exprimare artistica. De asemenea ele actioneaza direct asupra corpurilor nostre, a mintii si a simturilor. "A fi cu lucrarea de arta" este parte a proprietatilor sale de vindecare. Bucuria determinata de desen, de folosire a culorilor, de redare a miscarii este un foarte important efect al procesului de vindecare.

Uneori privirea lucrurilor in profunzime ne permite contopirea cu obiectul, incetinindu-ne sau oprindu-ne din a trece rapid de la un lucru la altul, devenind astfel prezenti in procesul de reflectie. Contemplarea, privirea activa, este un proces dinamic, cu un ritm puternic dat de alternanta interior- exterior. Aceasta dinamica presupune pierderea obiectului de contemplatie pentru perioade de timp, un pas necesar in recastigarea sa. De asemenea, prinsi in procesul de contemplare, perceptia se misca si se schimba de la un moment la altul, astfel nu ramanem blocati doar la un singur mod de abordare. Pierderea unui lucru creaza oportunitatea de a ne angaja in altceva nou.

Schimbarile apar atunci cand suntem prezenti. Atunci reusim sa ne intalnim pe noi asa cum suntem in acel moment (here and now). Provocarea este aceea de a crea o conexiune cu lumea interna, de a deveni curiosi si indiscreti legat de experienta noastra (senzatii, trairi, ganduri).

Ce forma au? Ce culoare? Cat de rapide sunt?

De multe ori terapie prin arta (art terapia) este mai mult despre "a ramane cu starea", a o cunoaste, a o descoperi, despre cum ne simtim cu ea, despre relatia dintre noi si nu despre a gasi pastila magica ce va face totul sa dispara.
Vindecarea presupune un disconfort moderat, micsorarea temerilor, fricilor, si invatarea modurilor de a trai intr-un mod efectiv cu dificultatile prezente.

Terapie prin arta (art terapia) ne ajuta sa scapam de demonii interiori sau imblanzirea lor este urmarea faptului ca incepem sa ii vedem, sa-i atingem, sa-i cunoastem, cream o relatie cu ei, cu lumea interna?

Acum aproape 2500 de ani, Aristotel considera că metafora este pur și simplu o chestiune de limba, unul din cazurile în care un cuvânt cu un sens literal ar putea avea un al doilea sens, similar primului .

Conform acestei teorii , orice continut cognitiv al metaforei ar putea fi redus la un set de similaritati literare.
Aristotel descria înțelegerea unei metafore ca un exercițiu stimulator pentru rezolvarea unei ecuații analogice.

Desi metaforele au fost considerate importante dispozitive retorice și poetice ale limbajului, erau considerate neesențiale in a atesta afirmațiile adevărate, fundamentale.

În ultima jumătate a secolului XX, această perspectivă aristotelică s-a dovedit a fi greșită. S-a dovedit că metafora este de natura conceptuală mai degrabă decât de natură lingvistică și că de cele mai multe ori gândirea metaforică nu se bazează pe similitudinile percepute în lume.

Prin metode lingvistice, psihologice , dar si ale neurostiintelor, este studiat modului în care sunt învățate metaforele, modul în care ele structureaza sistemul conceptual dar și modul în care acestea modelează raționamentul în toate aspectele vieții noastre.
Metafora este analizata si în alte moduri de interacțiune simbolice, in afara de limbaj, cum ar fi arta, muzica, arhitectura, dans, teatru și ritualuri.

In cateva decenii scurte, metafora care initial era privita ca un fenomen lingvistic periferic studiat doar in literatura, este acum recunoscută ca fiind un proces fundamental al conceptualizării umane .

METÁFORĂ, metafore, s. f. Figură de stil rezultată dintr-o comparație subînțeleasă prin substituirea cuvântului obiect de comparație cu cuvântul-imagine; p. gener. figură de stil. – Din lat. metaphora, it. metafora, fr. métaphore. - Dex

Metafora (din greacă: metapherin) este o figură de stil prin care se trece de la sensul obișnuit al unui cuvânt la alt sens, prin intermediul unei comparații subînțelese. Procesul de realizare a metaforei constă în "punerea semnului identității între două obiecte diferite (lucruri, ființe, persoane) prin numele lor, pe baza unei analogii".

Din timpuri memorabile povestile, parabolele, proverbele, fabulele, povestile cu zane au fost folosite pentru a transmite adevaruri despre conditia umana, metaforele fiind vitale comunicarii intre oameni de-a lungul istoriei.
De la epopea lui Ghilgamesh si parabolele din diferite religii si pana la nuvelele moderne, metaforele poarta mesajul puternic ce ajuta oamenii sa creeze sau sa descopere semnificatia vietii lor.

Metafora are un rol imens in psihoterapie. Povestile cu un continut mare metaforic, au capacitatea de a capta imaginatia ascultatorului inspirand noi consideratii ale situatiei intr-un mod unic. Metaforele isi prezinta mesajul indirect, deghizat in imaginile povestii, permitand subtilitati. Ascultatorul poate raspunde mesajului de suprafata al povestii sau mesajului ascuns, profund. Metafora inlesneste astfel incursiunea in profunzime intr-un mod sigur clientului si ulterior gasirea de solutii.

Daca vorbim despre terapia prin arta (art terapia), in functie de arta avem diferite tipuri de metafore: auditiva, kinetica, vizuala etc.
Metafora vizuala este procesul artistic prin care unul (artistul) este descris in termenii celuilalt (imaginea).

In terapia prin arta plastica (art terapie), procesul artistic si produsul, lucrarea artistica, permit accesarea multiplelor nivele de semnificatii, constiente sau inconstiente. Metaforele artistice ajuta clientii sa reformuleze experientele lor privind situatiile dintr-o noua perspectiva si transpunandu-le concret in imagini vizuale.

Metaforele, imaginile metaforice, au o foarte mare putere, usurand si aprofundand comunicarea. Cand terapeutul foloseste aceasta forma de comunicare, prin metafora, clientul poate participa mult mai deschis la conversatie.
Intr-un sens larg, toate lucrarile de arta fac vizibile sau ascund descrieri ale artistului care le-a creat. Deseori lucrarile de arta sunt descrieri metaforice ale persoanelor ce le creaza, caci imaginile aduc la lumina portretul trairilor artistului.

Continutul metaforic al lucrarii de arta permite lucru cu nivele profunde de gandire si comunicare.
Cand terapeutul raspunde cu propiile sale metafore verbale, auditive sau kinetice la imaginile metaforice ale clientului, determina un proces de dezvoltare, de evolutie a imaginii.
In acest proces de evolutie a imaginii, o imagine da nastere alteia, iar rezultatul poate schimba modul clientului de intelegere. Acest proces determina schimbari interne ale felului in care clientul gandeste, simte si se comporta in lume. Astfel, lucrarile ofera clientului posibilitatea dezvoltarii de sine si a vindecarii.

Lucrarea de arta furnizeaza "al treilea" membru in relatia terapeutica. In terapia prin arta (art terapie), clientul, terapeutul si lucrarea de arta sunt parteneri egali in relatia terapeutica.Atat pacientul cat si terapeutul pot crea arta pentru a exprima ganduri si trairi ce pot fi sau sunt considerate ca inacceptabile sau dificil de exprimat in cuvinte.
Terapeutul foloseste in mod spontan metaforele vizuale, auditive sau kinetice pentru a descoperi, dezvalui si transmite adevaruri.

Calatoria terapeutica poate fi privita deasemenea ca o metafora, ca drumul unui pelerin, in cautarea de sine sau in cautarea adevarului. Daca matematic vorbind distanta cea mai mica dintre doua puncte este linia dreapta ce le uneste, iar timpul necesar parcurgerii ei poate fi calculat, calatoria terapeutica dintre cele doua puncte - inceputul si sfarsitul terapiei - este deseori o linie serpuita, iar timpul necesar parcurgerii ei este diferit si subiectiv, fiecare facand calatoria in ritmul propriu.

"Condus de durere, tras de dor, ridicat de speranta, singur sau in grup, ei vin pentru usurare, iluminare, pace, putere, bucurie, sau pentru ceva ce nici ei nu stiu " Kopp, 1972

"Arta curata de pe suflet praful vietii de zi cu zi" Pablo Picasso

Terapia prin arta (art terapia) nu este o terapie doar pentru artisti sau copii.
Pentru a participa la sedinte de terapie nu este nevoie de talent sau cunostinte de arta.

Tehnicile terapiei prin arta (art terapiei) au la baza idea ca orice persoana, indiferent de varsta sau pregatire artistica, are capacitatea latenta de a-si proiecta conflictele interne intr-o forma vizuala ce permite ulterior verbalizarea lor.

Arta largeste experienta umana prin crearea echivalentului ei, este o zona in care experienta poate fi aleasa, variata si repetata dupa propria vointa.
Cu alte cuvinte, arta este rationalizarea trairilor interioare intr-o forma cuprinzatoare si compresiva. Procesul crearii de arta permite un dialog cu sine, iar concluziile dialogului pot deveni o declaratie catre lume.

Arta ca instrument terapeutic, unica pentru fiecare individ, faciliteaza discutiile, analiza de sine, este un lucru palpabil, ce nu poate fi negat, sters sau uitat, rezista in timp fiind o marturie a trecutului si prezentului.

In societatea moderna, comunicarii verbale i se acorda o foarte mare insemnatate. In aceasta lumina, comunicarea prin intermediul imaginilor si simbolurilor, desi general cunoscuta, este privita uneori ca mistica. Acesta este probabil unul dintre motivele pentru care arta si artistii genereaza stereotipuri. :)

Sedintele de terapie prin arta (art terapie) nu sunt lectii de arta.
Poate diferenta esentiala dintre lectiile de arta si terapie este scopul. In cadrul terapiei prin arta (art terapiei) pacientii nu vor capata aptitudini artistice, desi uneori, in cadrul terapiei pot descoperi talente noi si continua dezvoltarea lor in afara terapei, arta devenind un hobby.
Pe de alta parte terapeutii nu sunt interesati de partea estetica a lucrarii, ci de valoarea ei terapeutica, sunt interesati de accentul sau general si mai putin de a fi "o lucrare buna". Desi uneori, lucrarile sunt simple, din punct de vedere terapeutic nu sunt judecate, caci in terapia prin arta (art terapia) nu exista "prea simplu", corect sau incorect, frumos sau urat.

In sedintele de terapie arta (art terapie) este folosita deseori pentru explorare, stimulare si placere. Diferite media artistice (materiale artistice) ofera posibilitatea de experimentare senzoriala si tactila, incurajand interactiunea, comunicarea si nu in ultimul rand sensibilizarea altora. Un exemplu relevant este folosirea terapiei prin arta (art terapiei) cu persoanele cu handicap sau cu diferite afectiuni psihiatrice. Lucrarea de arta rezultata in urma sedintelor terapeutice deseori are impact pozitiv si asupra personalului pedagogic si medical ce vine in contact cu pacientul.

In cadrul terapiei, arta poate trece dincolo de norme si tabuuri (moartea, iminenta mortii).

Arta produsa in terapie contine subintelesuri, ambiguitati si dimensiuni multiple de expresie care uneori sunt greu de exprimat verbal. Intr-o oarecare masura acestea pot fi explicate de originea si complexitatea creativitatii si de trairile artistului/clientului cand incepe sa creeze. Creativitatea este impredictibila, un haos potential, este noutate si experimentare.

"Creativitatea este abilitatea de aduce ceva nou in viata persoanei" Storr, 1972

In relatia terapeutica, artistul/clientul aduce propria semnificatie a imaginii ce va avea un impact si va rezona atat in client cat si in terapeut. Este important ca terapeutul sa ramana deschis acestor nivele de comunicare in desen, dar si constient de proprile trairi.

"Procesul creativ are ultimul cuvant si nu poate fi tradus, un desen vorbeste despre sine prin modul in care este facut, imaginea si semnificatia sunt identice." Rita Simon

Terapia prin arta, cunoscuta in Romania si ca art terapie, este o terapie emotionala in care arta ocupa locul central, este o forma de terapie expresiva ce foloseste arta (arta plastica, muzica, dans/miscare, teatru/drama) ca mod de comunicare. Ea este influentata de trei mari domenii: psihiatrie, psihologie si arta.

Terapia prin arta (art terapia) este de asemenea o forma de psihoterapie ce combina teoriile si tehnicile traditionale ale psihoterapiei cu intelegerea aspectelor psihologice ale procesului creativ. Nu este o activitate de recreere sau o lectie de arta, desi sedintele de terapie pot fi foarte placute.
In limbajul curent, termenul de terapie prin arta este folosit in genere pentru terapia prin arta plastica.

Crearea de arta, reflectarea asupra procesului si produsului permit si incurajeaza cresterea gradului de constientizare de sine si a altora, dezvoltarea personala, sporirea capacitatilor si abilitatilor cognitive, dar si "to cope (lb. eng.)" cu diferite simptome, stres sau experiente traumatice.

Terapeutii prin arta (art terapeutii) sunt profesionisti formati atat in arta cat si in psihoterapie. Au experienta clinica si cunostinte despre dezvoltarea umana, teorii psihologice, tradiții spirituale, multiculturale și artistice, precum și despre potențialul de vindecare al artei. Arta este folosita atat pentru evaluare, tratament cat si pentru cercetare.

Terapeuții prin arta (art terapeutii) lucreaza cu copii, adolescenti, adulti si varstnici, cupluri, familii, grupuri și comunități. Ei oferă servicii, în mod individual și ca parte a echipelor clinice, în institutii de sănătate mintală, institutii de reabilitare, instituții medicale sau de medicină legală (alaturi de psihiatri, psihologi, asistenti sociali, dieteticieni si altii).
De asemenea lucreaza in programe comunitare, centre de sanatate, școli, aziluri, structuri corporatiste, studiouri deschise (open studio) sau clinici independente.

In ultima perioada terapeutii prin arta(art terapeutii) isi desfasoara activitatea si in zonele marcate de razboi, de catastrofe naturale, in tabere de refugiati si altele.

Din cele mai vechi timpuri, oamenii folosesc arta ca un mod de comunicare a ideilor si trairilor lor.
Cele mai vechi picturi rupestre dateaza de acum 40 000 de ani, din perioada Paleoliticului Superior. Se presupune ca apartin omului de Neanderthal si nu lui Homo sapiens. Urmele mainilor descoperite pe peretii pesterii se presupune ca aveau atat semnificatie cat si functie magica si ca sunt legate de un ritual de initiere.

Avansand in istorie, arta devine un instrument pentru exprimarea Sinelui. Merita de amintit perioada Renasterii atat de cunoscuta, perioada in care arta a atins noi nivele. Mai tarziu, in secolul XVIII, in Europa, Iluminismul promova credinta in legile naturale si in ordinea universala, precum si increderea in ratiunea fiintei umane si abilitatile ei inovatoare.

Arta inseamna creativitate, exprimarea proprie viziuni, increderea in ea.
"Creativitatea este interactiunea dintre aptitudini, proces si mediul inconjurator prin care un individ sau un grup produce un produs palpabil, nou si folositor definit in contextul social." Plucker, 2004
De asemenea, creativitatea pare sa fie o componenta foarte importanta in rezolvarea de probleme si in starea de bine emotionala si sociala.

Azilul a oferit terenul propice pentru observarea diferitelor manifestari si totodata pentru dezvoltarea psihiatriei.

Philippe Pinel a observat ca pacientii internati in azile scriu sau deseneaza. Dr. Max Simon este primul psihiatru care a studiat si analizat arta si scrisul bolnavilor psihic si a evidentiat relatia dintre stilul artistic si problemele psihiatrice.

Cesar Lombrosso a publicat in 1880 un articol in care evidentiaza cele 13 caracteristici ale bolii psihice. Tot el evidentiaza legatura dintre arta primitiva si arta bolnavilor psihic.

Ernst Kris (psihiatru si istoric de arta austriac) a studiat arta dintr-o perspectiva psihanalitica. A considerat ca in cazul afectiunilor psihiatrice, exista o relatie slabita intre Ego si realitate si producerea de arta spontana este o incercare de a contrabalansa slabirea relatiei.

Terapia prin arta ( Art Terapia) a fost folosita in primul rand in institutiile mentale si apoi in scoli - terapia prin arta in comunitatea copiilor.

Pe la mijlocul anilor '50 psihologul Margaret Naumburg (unul din pionierii terapiei prin arta/art terapiei) se referea la munca ei ca terapiei prin arta. Aceasta se baza pe ideea de a folosi arta pentru a elibera inconstientul prin incurajarea de asocieri libere. Opera de arta rezultata era considerata un discurs simbolic, iar pacientul era incurajat sa-l interpreteze si sa-l analizeze.

De la mijlocul secolului XX terapia prin arta (art terapia) a devenit o profesie, aparand independent in Europa si in tari in care se vorbea limba engleza.

In multe spitale si institutii de sanatate mentala au fost incluse programe de terapie prin arta (art terapie) cand s-a observat cum aceasta forma de terapie poate incuraja dezvoltarea emotionala si cognitiva. Aceasta disciplina continua sa se dezvolte devenind un instrument important in evaluare, comunicare si tratament.