Povesteste o poveste

04:00:00 anne varsh 0 Comments


"Suntem creaturi ce povestesc povesti. Ca si copii noi ne insusim vorbirea pentru a putea povesti acele povesti ce sunt in interiorul nostru." Jerome S. Bruner

Este parte din natura nostra sa spunem si sa ascultam povesti, ba chiar ar fi greu sa concepem viata nostra fara ele. Mereu povestim, mereu cautam partasi si ascultatori la povestile noastre.

 Dupa o zi plina, ne intoarcem acasa si povestim apropiatilor evenimentele placute sau mai putin placute ce ni s-au intamplat . Folosind tehnologia moderna,  povestile sunt impartasite pe retelele de socializare la scurt timp dupa ce s-au intamplat, uneori chiar atunci cand se petrec.

A povesti este modul nostru de a ne explicam si intelege lumea, mecanismul ce ne ajuta sa intelegem cine suntem, povestea este instrumentul cu ajutorul caruia organizam lucrurile ce ni se intampla.

Prin intermediul povestii putem sa ne descoperim pe noi intr-un mod nou si neasteptat, putem  dezvalui altora lucruri ascunse in sufletul nostru sau sa construim legaturi cu ceilalti.

 Simplul fapt de a impartasi o poveste altcuiva combate izolarea ce caracterizeaza uneori vietile nostre. Astfel,  povestea poarta în ea sămânța comunității. 
 Si pentru ca a spune o poveste este un proces ce necesita timp si rabdare, a povesti poate fi considerat antidotul procuparii societatii moderne pentru viteza si tehnologie.

Spunerea povestii personale este o mostenire de mare insemnatate, foarte puternica , cheia spre imortalitate. Prin povestile transmise din generatie in generatie cunoastem istoria familiei, ne cunoastem stramosii, dar mai ales, este cladit sentimentul de apartenenta la un anumit grup, familie.

In terapie, a spune propria poveste este o componenta vitala in procesul de evaluare si interventie. In terapia de grup  impartasirea povestilor personale este un element crucial al procesului de grup.
 Cu ajutorul povestilor reusim sa privim lucrurile dintr-o perspectivă noua, lucru ce determina schimbări semnificative.

Povestea in 6 parti

Povestea in 6 parti este una din tehnicile folosite in terapia prin arta cu ajutorul careia este redat deseori un conflict intern. Este o tehnica folosita in evaluare, dar nu numai.

Materiale necesare: creioane negre, creioane colorate, tusuri groase si subtiri, creioane de ulei(oil pastel), foi albe A3

Foaia de hartie se impacheteaza in asa fel incat sa indoiturile sa delimiteze 6 parti egale( in trei parti egale vertical si apoi in jumatate orizontal ). Etapele povestii sunt aceleasi, indiferent de pacient , varsta lui sau momentul folosirii tehnicii: eroul povestii, dorinta lui,ce il incurca, ajutorul, modul in care este oferit, finalul povestii.
Povestea desenata poate fi ulterior scrisa putand fi folosita ca narativ daca e nevoie. Tehnica povestii in 6 parti evidentiaza atat conflictul cat si solutionarea lui, permitand interventia terapeutului la diferite nivele.

Totemul

Pentru amerindieni totemul este un obiect sacru, simbol al unui trib, familii sau a unei persoane.  In credinta lor, fiecare persoana este conectata, legata de noua animale diferite care o insotesc si o ghideaza de-a lungul vietii. Acesti noua ghizi spirituali influenteaza diferit persoana,  in functie de deciziile sau obiectivele care trebuiesc atinse de-a lungul vietii sale.

Totemul este folosit in terapie pentru a spune povestea personala sau povestea unei comunitati. A spune poveste unei comunitati poate fi un punct de plecare in terapia traumei. Cand intreaga comunitate a fost incercata puternic: uragane, cutremure, inundatii etc, povestea comunitatii poate fi parte centrala a terapiei de grup.

In terapia prin arta, totemul poate fi desenat, sculptat, construit din ready-made, aceasta tehnica putand fi folosita atat in lucrul cu adultii cat si cu copii.

Totemul spune o poveste, dar semnificatia fiecarei parti in parte apartine pacientului. Discutia despre totem, animalele ce-l compun, despre relatia dintre ele va adauga mai multor detalii povestii personale.  Intrebarile vor fi deschise si se va tine cont de interpretarea si semnificatiile date de pacient.
* In munca mea clinica folosesc doar 5 animale pentru totem si nu 9.

Povestea arborelui

Folosirea desenul arborelui ca instrument de psihodiagnostic ii apartine lui Emile Jucker, consilier de orientare profesionala. Ulterior Charles Koch, psiholog elvetian, va standardiza si etalona testul. Pentru interpretare  se va observa ansamblul, impresia globala(adaptare dupa Offermann), expresia grafica a fiecarei parti in sine, plasarea desenului in pagina, marimea desenului, parametri masurabili si raportul dintre ei, linia solului, etc fiecare avand o semnificatie psihologica.

In terapie prin arta desenul copacului este folosit atat in evaluare ca si in procesul terapeutic. Raspunzand unei multitudini de cerinte, poate fi realizat din orice material  sau combinatie de materiale: creioane, carioci, acuarela, guasha, plastilina, lut, ready-made, materiale textile etc. Data fiind multitudinea de posibilitati , desenul copacului poate fi folosit atat in lucru ca adultii cat si cu copii, inclusiv in sedintele de parenting.

In munca mea clinica folosesc desenul arborelui ca si metafora.
Metafora poate fi utilizata la crearea unei baze minutioase inaintea abordarii unei idei. Metafora anima imagini, le confera importanta si da un sens concret suferintelor abstracte, creaza o punte intre cunoscut si necunoscut, intre constient si inconstient, permite exprimarea emotiilor puternice, pastrand totodata distanta necesara pacientului pentru a se simti in siguranta. De aceea poate fi folosita cu succes in terapia copiii ce au suferit traume sau au probleme de atasament.

Pacientului i se cere sa deseneze copacul ideal. Poate fi un copac ce exista in realitate, dar nu este obligatoriu. In general accentul este pus pe poveste copacului ce va fi redata ulterior, in scris (la adultii) sau oral in cazul copiilor.
 Daca este nevoie, redarea povestii copacului va fi ghidata cu ajutorul intrebarilor (Ce varsta are copacul? Ce anotimp este acum? Unde traieste? Cine il viziteaza? ). Uneori impartasesc pacientului observatii rezultate din analiza fenomenologica a lucrarii, doar daca acest  lucrueste relevant pentru procesul terapeutic.

Sa spunem o poveste despre noi insine, este poate fi unul dintre cele mai intime si personale lucruri  pe care le facem. 
Oricine are o poveste de spus si toti merita sansa de a-si spune propria poveste.

poveste personala tehnici in terapia prin arta


0 comentarii: