Metode combinate și mentale contra anxietatii

Annemari Herzlinger 1 Comments

Așa cum am promis în articolul trecut, în încercarea de a ajuta copiii să treacă mai ușor peste această perioadă voi continua povestindu-vă în acest articol despre tehnicile mentale și cele combinate, folosite deseori în terapia prin artă sau terapia prin joc. Acestea sunt activități la îndemâna oricui, activități ce le puteți face și voi acasă, împreună cu copiii, în lipsa unui terapeut.

Deși pentru unii copii metodele fizice dau rezultate, pentru alții, cele mentale pot avea rezultate mai bune.

Gândirea paradoxală

Încercarea de a imagina și descrie un scenariu mai dramatic decât situația în care se află, în mod paradoxal îi poate liniști pe copii, oferindu-le un sentiment de control (control al proprilor gânduri și al situației). În scenariul creat de ei, aceștia au puterea de a decide și de a influența lucrurile. În plus, de cele mai multe ori, situația imaginată fiind inedită, totul se termină în râs. Râsul, umorul despre care vom vorbi și mai târziu în acest articol, este o foarte bună modalitatea de detensionare și liniștire a sistemului nervos central.

Activitate

Propune-i copilului să desenați, împreună, un desen legat de lucrul de care se teme cel mai rău. Lasă-l pe el să înceapă desenul și dacă este de acord, adăugați pe rând detalii pentru a-l face mai înspăimântător. Contrar așteptărilor, cu cât sunt făcute mai multe adăugări sau sunt folosite mai multe culori, lucrul de care copilul se teme devine mai puțin înfricoșător și deseori haios.

Să facem cunoștiință cu frica

În lucrul cu copiii, atunci când frica sau anxietatea copiilor este atât de mare încât deseori îi blochează și o singură intervenție nu este de ajuns, în funcție de situație, de-a lungul mai multor întâlniri încercăm să ne împrietenim cu frica.

În încercarea de a o cunoaște, desenarea ei, ai da o formă, o culoare sunt foarte importante. Îl putem încuraja pe copil să îi găsească un nume, să vorbească despre lucrurile ce îi plac acelei frici (ce îi place să facă în vacanță, care este mâncarea preferată, ce jocuri, jucarii îi plac), vorbim despre prietenii ei, despre ce face când se simte singură etc., dar mai ales de ce, de cine îi este ei frică. Îi desenăm desene, îi facem cadouri cu anumite ocazii, uneori chiar îi și citim o poveste fricii.

Umanizarea fricii, crearea unei relații cu ea, scade foarte mult anxietatea și urmările ei și îl ajută pe copil să dețină controlul asupra situației.

Vizualizarea mentală

Este capacitatea de a vedea mental lucruri din viața noastră de zi cu zi, fiind un instrument foarte important în controlul anxietății.

Relaxarea, în general, și controlul anxietății, în particular, presupun existența unei abilități de vizualizare dezvoltată. Oricine își poate dezvolta această capacitate, prin practicarea ei frecventă, chiar și copiii.

Pentru practicarea ei ajutați și încurajați copilul să vizualizeze lucruri din viața de zi cu zi: o plantă, un obiect, un animal și să încerce să îl descrie cu lux de amănunte. Copiilor mai mari le puteți cere să încerce sa își vadă numele clar scris în minte, un cuvânt sau o propoziție și să le poată citi de la coadă la cap etc.

Închiderea cercului

Când vizualizarea mentală îi este deja cunoscută, cereți copilului să vizualizeze mental șapte locuri sau imagini liniștitoare ce îi crează o stare de calm și/sau siguranță. Pot fi amintiri plăcute sau lucruri care știți că îi plac (prăjitura cu mere făcută de bunica). O dată imaginile alese și atribuite fiecărui număr puteți trece la urmatoarea etapa- închiderea cercului.

Cereți copilului să stea cât mai comod și relaxat. Pentru o relaxare bună practicați câteva exerciții pentru respirația profundă. Cereți-i să numere descrescător sau numărați împreună. Începeți prin a număra de la șapte la unu. Cereți-i apoi să închidă ochii și continuând să numere să adauge, în minte, fiecărui număr una din imaginile liniștitoare vizualizate anterior. După fiecare imagine redată mental, degetul mare și arătătorul pot fi unite în partea de sus, formând un cerc, sugerând că circuitul este complet. Va trece la următorul număr și imaginea mentală asociată lui, închizând de fiecare dată cercul. Cu timpul, vizualizarea mentală a imaginilor în ritmul numărării va lua din ce în ce mai puțin timp. În momentele de tensiune puternică sau anxietate, practicarea acestui exercițiu de vizualizare mentală vor ajuta copilul să se relaxeze și să facă față mai bine situației.

Distragerea atentiei

Când mintea copilului începe să se umple de gânduri și idei înfricoșătoare, deseori acestuia îi e greu să le oprească sau să le blocheze.

Distragerea atenției este o operație mentală a cărei scop este angajarea atenției, gândurilor într-o altă direcție. Este încercarea de a ne ocupa mintea cu activități simple, de rutină pentru a o distrage de la gândurile distructive, dramatice. Este un lucru pe care îl practicăm cu toții în viața de zi.

Într-o situație stresantă, cu cât activitățiile de distragere sunt aplicate mai rapid, cu atât starea de bine a copilului va fi mai accentuată.

Una dintre cele mai simple activități de distragere a atenției este numărătoarea. Când copilul este foarte stresat sau îi este frică antrenați-l în activități de numărare: numărarea cărților din bibliotecaă, a jucăriilor de pe raft, cailor din joc etc. Inițiază numărătoarea, dar lasă-l să o facă singur dacă poate. Dacă se oprește, laudă-l că a reușit să facă asta pentru o perioadă de timp și sugerează-i să numărați din nou, de data asta împreună. Este un exercițiu tare folositor, mai ales părinților ce au copii micuți.

Colorarea planșelor sau a cărților de colorat este o activitate ce poate fi folosită de asemenea pentru distragerea atenției. Este o activitate ce folosește materiale de artă și place mult copiilor, fiind la îndemâna părinților.

Cu copiii mai mari puteti utiliza cu succes tehnici de desenare a mandalelor sau să folosiți tehnici de artă de genul Zentagle sau Doodle.

Umorul

Există multe studii ce subliniază că râsul este un inamic puternic al stresului și al comportamentului anxios, dar și a stării de hipervigilență. Râsul detemină secreția de endorfine, hormonii fericirii și ai stării de bine. Eliberate în organism, efectul lor poate dura câteva ore.

Simțiți-vă liberi să alegeți și să folosiți orice activitate ce poate stârni râsul membrilor familiei eliberând tensiunea și instaurând starea de bine. Poate cea mai la îndemână metodă de declanșare a râsului, ce poate molipsi pe oricine este jocul.

Poate fi un joc - concurs cu probe comice ( deplasarea ținând un ou într-o lingură, telefonul fără fir etc.) sau un joc de cărți ce conține pedepse haioase inspirate din comportamentul animalelor (cel ce pierde trebuie să imite sunetele pe care le scot unele animale sau modul în care acestea merg sau sar).

Benzile desenate ce descriu situatii comice, la a căror desenare sau scriere a dialogurilor participă întreaga familie, pot fi de asemenea o activitate ce detensionează.

Un portret în familie

Este nevoie de trei participanți, creioane colorate și/ sau carioci, foi A4 împăturite fiecare în trei, pe lungime. Fiecare participant desenează în prima treime a foii un cap (poate fi capul unui om, al unui animal, al unui personaj celebru etc). Pot fi adăugate accesorii (ochelari, pălării etc.). Liniile capului sau ale gâtului se vor continua un pic și în partea a doua a foii, pentru a da un mic indiciu celui ce va continua desenul unde să desene. Se îndoaie partea desenată spre spatele foii, pentru a nu fi văzută și foaia va fi dată celui din partea dreaptă, ultimul dând foaia sa primului. În a doua parte a foii primite fiecare va desena un corp. Din nou vom continua puțin liniile în partea a treia a foii, va fi îndoită în spate pentru a nu se vedea desenul și va fi dată celui din dreapta. În ultima parte a foii vor fi desenate picioare sau orice reprezintă partea de jos a unui corp (coada în cazul unui sirene). Poate fi adaugată și solul, dacă se dorește. Când toți au terminat de desenat, de desfac pe rând foile. Portretele ce ies sunt inedite provocând mai mereu hohote de râs.

Un animal cubist

O altă tehnică pe care eu o folosesc pentru detensionare, ce de multe ori se sfârșește în râs este a învăța copiii să deseneze animalul dorit într-un mod cubist.

Încercați această tehnică acasă, împreună cu membrii familiei, faceți chiar o mică expoziție apoi, sigur aduce pe față zâmbete, chiar și la un timp după ce activitatea s-a încheiat.

Aveți nevoie de creioane colorate, foi albe și opțional acuarelă sau culori guașă.

* Foaia de hârtie în timpul activității va fi mereu rotită 90 de grade în sensul acelor de ceasornic.

Pe foaia albă, oriunde doriți, desenați un ochi al animalului ales. Răsuciți foaia 90 de grade în sensul acelor de ceasornic și desenați oriunde doriți al doilea ochi care trebuie să fie de trei ori mai mare decât primul.

Răsuciți din nou foaia și desenați, oriunde doriți, nasul sau botul animalului.

Răsuciți din nou foaia și desenați, oriunde doriți, o ureche.

Răsuciți foaia și desenați-i limba oriunde doriți pe foaie.

Răsuciți din nou și desenați un picior sau laba.

Uniți prin linii părțile desenate, dând forma dorită animalului. Puteți adăuga și alte elemente desenului, dacă doriți.

Desenul terminat poate fi apoi colorat. Puteți desena fondul sau puteți colora totul într-o singură culoare (acuarelă sau guașă).

După ce se usucă se trasează cu carioca neagră conturul corpului pentru a fi mai vizibil animalul desenat.

Metode combinate

Studiile arată că ritmul și activitățile repetitive, așa cum am văzut și în cazul desenării mandalelor sau folosirii tehnicii Zentagle, au ca efect liniștirea, relaxarea și găsirea de soluții. Schimbările au loc în cortex, oprind alarmele de pericol determinate de starea de „luptă sau fugi”.

Repetitivitatea o regăsim mai mereu în multe dintre activitățiile copiilor, dar și în cântecele și poeziile lor.

Brățara îngrijorării

Dintre tehnicile prin artă ce folosesc metodele combinate, o să vă vorbesc despre brățara îngrijorării. Brățara îngrijorării poate fi o ață sau un elastic mai subțire pe care copilul poate adaugă 5-10 biluțe de lemn sau mărgele mari, fără a umple ața pentru ca mărgelele să poată fi mișcate. Simpla mișcare a biluțelor pe elastic, în ritmul unui cântecel, mai ales în momentele de tensiune, frică sau anxietate are ca efect liniștirea. Cântatul unui cântecel obligă de cele mai multe ori copilul să respire adânc, regulat, iar mișcarea ritmică a biluțelor pe ață determină concentrarea atenției asupra acestei activități amplificând și grăbind relaxarea.

În plus, copilul poate colora sau decora cum dorește mărgelele de lemn, poate folosi culori sau forme ce au semnificație pentru el.

Arată-i cum le poate răsuci pe ață când este îngrijorat, cum poate spune fiecăreia o poveste (atunci când mărgelele alese au formă de obiecte, animale), o poezie sau un cântec.

Uneori anxietatea sau frica își fac simțită prezența preponderent în anumite momente ale zilei și deși toate metodele de liniștire descrise pot fi folosite cu succes, când acest lucru se întâmplă seara înainte de culcare, pentru un efect rapid și deseori de durată, foarte utilă este magia.

Magia

Magia pe care noi părinții încercam să o menținem cât mai mult în viața copiilor noștri, prin adoptarea sau sărbătorirea diferitelor zâne (Zâna Măseluță) sau obiceiuri ( Moș Crăciun), este parte din viața lor și deseori un foarte bun instrument în lupta cu fricile, mai ales cele ce apar înaintea somnului de noapte, când, deseori, datorită oboselii și întunericului nopții acestea sunt amplificate.

Păpușile magice

Simple, din ațe sau combinate cu biluțe de lemn, pot fi făcute păpuși mici. Adăugându-le o doză de magie și capacitatea de a veghea somnul copiilor îndepărtând orice motiv de frică sau vis urât, poate fi una dintre metodele ce-i ajută foarte mult pe copii, în special pe cei mici, să adoarmă liniștiți.

Pe internet pot fi găsite o mulțime de tutoriale și indicații cum pot fi făcute aceste păpuși. Din materiale, din șosete vechi, tricotate sau din ațe, veți găsi o multitudine de modele și idei din care să alegeți pe cea mai potrivită vouă.

Eu folosesc deseori păpuși făcute din ațe, a căror cap este o biluță de lemn, oferindu-i copilului posibilitatea de a-i desena trăsăturile și mimica dorită.

Prinzătorul de vise

Este un alt obiect ușor de făcut, chiar și de către copii, a cărui magie explicată copilului îl poate ajuta cu temerile și fricile sale, în special cu teama de visele urâte.

La originile acestei activități stă un obiect de cult ce aparține nativilor americani, dar care prin comercializarea sa puternică din anii '60 a ajuns, ca obiect de decor, în toate colțurile lumii și în multe case. Credința ce stă la baza sa este legenda frumoasei „Femei păianjen” ce a avea grijă de toate creaturile pământului și în special de copii. Legenda spune că țesea în fiecare noapte, deasupra patului copiilor, o pânză invizibilă în care toate lucrurile rele se prindeau, lăsându-le să treacă doar pe cele bune.

Indiferent de genul tehnicilor pe care le folosim, nu uitați că pentru a aveam rezultate cât mai bune presupune înainte de toate învățarea și exersarea lor în perioade de calm și nu de tensiune. Pentru a deveni deprindere trebuie învățate și exersate o perioadă de timp înainte de a putea fi folosite în perioadele de criză.